De la medici „citire“

Ultimul trimestru al anului 2012 a prilejuit apariţia în presa medicală a unor publicaţii care raportau rezultatele unor cercetări de un interes deosebit şi pentru publicul larg. Astăzi vă prezentăm câteva dintre acestea.

Speranţa de viaţă a persoanelor care îşi petrec şase ore pe zi în faţa televizorului scade cu cinci ani faţă de persoanele care nu se uită la televizor. Acest studiu publicat în revista "British Journal of Sports Medicine" arată că fiecare oră petrecută în faţa micului ecran ne costă... 22 de minute de viaţă! Astfel, privitul televizorului pare a fi la fel de nociv ca absenţa activităţii fizice sau tabagismul; Cercetătorii elveţieni au efectuat un studiu privitor la valoarea utilizării vaccinului antituberculos (BCG) în tratamentul cancerului de vezică. Este vorba de a provoca o reacţie imunitară locală contra tumorii. Rezultatele obţinute după cinci ani de la folosirea vaccinului în acest scop au aratat că 80% dintre persoanele imunizate nu au prezentat recidivă, în timp ce la cei neimunizaţi valoarea a fost de numai 45%; Se ştie că, pentru a număra globulele, este nevoie mai întâi de a se preleva sânge de la pacient. Iată însă că o echipă de cercetători din Israel a perfecţionat un microscop de precizie, al cărui fascicol luminos difuzează printre celulele sanguine, oferind o imagine instantanee a formei acestora. Astfel, cercetătorii au putut număra globulele roşii şi albe prin grosimea pielii, fară să mai fie nevoie de injecţie; Un studiu efectuat în SUA, pe mai mult de 1.200 de femei care au născut prin cezariană, arată că există un risc mai mare pentru copiii lor de a deveni obezi, faţă de copiii născuţi pe cale naturală. Astfel, la vârsta de trei ani, nivelul de obezitate la copiii născuţi prin cezariană depăşea 15% faţă de 7,5% la copiii născuţi pe cale naturală. Interesant este şi faptul că la copiii ale căror mame erau slabe înainte de sarcină riscul obezităţii la copil este de trei ori mai mare! Rezultatele acestui studiu aduc argumente în defavoarea operaţiei cezariene, cu excepţia cazurilor unde indicaţia se impune; Acneea este o afecţiune care creează multe necazuri, mai ales la persoanele de vârstă tânără. Ea este cauzată de un microb numit propionibacterium acnes, care favorizează inflamarea foliculilor piloşi (mici glande în formă de sac). S-a observat însă că aceşti microbi, la rândul lor, pot fi infectaţi cu un virus cunoscut sub numele de bacteriofag, care pătrunde în interiorul microbului, unde se înmulţeşte până îl distruge. Studiind structura genetică a bacteriofagilor, cercetătorii au constatat că există o specificitate a acestor viruşi, de unde a apărut şi ideea "fagoterapiei" pentru diverse maladii infecţioase; Se ştie că ţânţarii, care sunt trasmiţătorii malariei, aşteaptă întunericul pentru a-şi înţepa victimele. De aceea, în zonele cu ţânţari periculoşi se folosesc plase antiţânţar impregnate cu insecticid şi plasate ca un cort deasupra patului. S-a observat, însă, că în ultimii trei ani ţânţarul Anopheles funestus, frecvent în Africa, şi-a modificat comportamentul şi, în loc de a ataca între orele 2-3 noaptea în interiorul locuinţei, atacă după ora cinci în exterior, când oamenii încep să plece la lucru. Iată un fel de adaptare a ţânţarilor, care a determinat îngrijorare la oameni; S-a observat că jucătorii profesionişti de volei au un risc crescut de a face ischemie digitală (o scădere importantă a circulaţiei sângelui la nivelul degetelor). Acest fenomen vascular, prezent la nivelul extremităţilor, se traduce prin senzaţia de rece şi de albire a mâinii. Fenomenul se observă la aproximativ 12% dintre sportivi, după un antrenament, şi până la 27%, după un meci. Cercetările au arătat că originea acestei afecţiuni este situată la nivelul umărului şi se datorează leziunilor care apar în arterele care traversează axila.