„De la Mogoşoaia la Sâmbăta de Sus“
Preoţii de caritate din cimitirele de stat şi spitalele din Bucureşti s-au întrunit ieri, 20 octombrie, în cea de-a XIII-a sesiune comună. Întrunirea a avut loc la Palatul Mogoşoaia, întrucât tema a fost dedicată Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Lucrările conferinţei au fost precedate de Sfânta Liturghie, care a fost oficiată de un sobor de preoţi în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni“, ctitoria brâncovenească din incinta Palatului Mogoşoaia. Tema sesiunii comune, precum a precizat pr. Gheorghe Dilirici, coordonatorul preoţilor din cimitirele bucureştene, a fost „De la Mogoşoaia la Sâmbăta de Sus“ şi a avut drept scop păstrarea în memorie a faptelor Sfinţilor Brâncoveni, între care şi ctitoriile lor. Referatul a fost susţinut de pr. Augustin Motoc, de la Capela Cimitirului Metalurgiei, iar în continuare pr. dr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului cultură şi patrimoniu religios, a vorbit despre cheia biruinţei sintezei brâncoveneşti, şi anume măsura. Stilul brâncovenesc, a precizat pr. Şerbănescu, a ajuns la o formă unitară, stabilă şi extrem de pregnantă la cumpăna anilor 1700, fiind „o sinteză foarte izbutită între elemente tradiţionale, care erau prevalente sau predominante, şi adaosurile alogene, care proveneau din Occident, adică din arta renascentistă şi barocă, şi din Orient, adică din spaţiul otoman, persan, din tradiţia bizantină şi chiar din Extremul Orient, din China. De aceea, este foarte important să înţelegem alchimia aceasta care a dat stilului brâncovenesc atâta consistenţă şi durabilitate în timp, fiindcă elementele alogene s-au adăugat cu foarte multă măsură, cu discernământ, intervenind doar ca accente, şi astfel nu au sufocat tradiţia, ci au pus-o în valoare. În secolul al XIX-lea, raportul s-a inversat, predominante fiind elementele alogene, cele din stilul neoclasic şi neogotic, încât s-a ajuns la sfârşitul secolului al XIX-lea la o profundă reflecţie de întoarcere la origini, şi anume la stilul brâncovenesc, de unde a apărut şi stilul neoromânesc. Astfel, este foarte important să ştim că avem o istorie de mii de ani, că arhitectura şi arta noastră bisericească sunt rezultatul unei trăiri multiseculare a poporului român şi că trebuie să arătăm prin aceste elemente fundamentale că avem legătură cu această istorie, că nu suntem rupţi de ea“.
În cadrul întrunirii, pr. Horia Nicolae Prioteasa, coordonatorul preoţilor de caritate din spitale, şi pr. Costinel Ailioaei, consilier eparhial în cadrul Sectorului cimitire, monumente şi servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureştilor, au abordat aspectele administrative cu privire la participarea preoţilor la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Întrunirile preoţilor de caritate din cimitirele şi spitalele bucureştene au loc de două ori pe an.