De ultimă oră, despre medicament

De curând, în îndepărtata Canadă, într-un oraş de poveste numit Québec City, a avut loc al IX-lea Congres Mondial de Farmacologie clinică şi terapeutică. Peste 1.700 de specialişti din lumea întreagă s-au adunat pentru a trece în revistă cele mai noi realizări în domeniul terapiei cu medicamente. Cum era de aşteptat, foarte multe discuţii s-au axat pe eforturile de a obţine medicamente noi, utile în bolile care nu au deocamdată un tratament satisfăcător. Cu acest prilej s-au evidenţiat unele aspecte interesante, legate de dezvoltarea medicamentelor noi, şi anume:

- costurile realizării unui medicament nou au crescut astronomic. Dacă în anii â70 ai secolului trecut se putea realiza un medicament nou cu aproximativ 15 milioane de dolari, acum, la începutul mileniului al treilea, costurile sunt cuprinse între 500 de milioane şi 1,5 miliarde de dolari! Acest lucru explică de ce medicamentele originale ajunse în farmacii sunt atât de scumpe. Producătorul trebuie să-şi recupereze banii investiţi în cercetarea pe animale şi pe oameni a substanţelor experimentate şi să obţină un profit suficient de mare încât să-i permită reinvestirea în alte cercetări şi plata dividendelor către acţionari; - s-a constatat că ţările bogate consumă 85% dintre medicamentele aflate pe piaţă, ţărilor sărace şi celor în curs de dezvoltare revenindu-le doar restul; - cu toate cele prezentate mai sus, studiile efectuate la om pentru medicamentele destinate ţărilor bogate se efectuează, în stadiile iniţiale, în ţările mai sărace; - în numeroase ţări, încă se mai folosesc în mod inutil medicamente fără justificare raţională (de exemplu, utilizarea antibioticelor în tratamentul unor viroze); - orice terapie cu medicamente ar trebui efectuată cu consimţământul pacientului care, conform tendinţelor actuale, trebuie considerat un partener al medicului în actul terapeutic; - se impune din ce în ce mai mult conceptul de terapie personalizată, concept care, plecând de la analiza ADN-ului pacientului, poate avertiza asupra posibilelor efecte adverse la care este expus pacientul în urma terapiei cu anumite medicamente; - o atenţie sporită trebuie acordată medicamentelor pentru copii, deoarece, în destul de multe boli, nu există forme farmaceutice adaptate vârstelor mici, ceea ce face dificilă aplicarea unui tratament adecvat; - o prudenţă sporită se impune la folosirea medicamentelor la gravide, deoarece medicamente care pot vindeca o boală a mamei pot dăuna în mod serios fătului, putând determina suferinţe fetale, malformaţii sau pierderea sarcinii; - ţinând seama de costul ridicat al medicamentelor recomandate acestor ţări şi de bugetele sărace ale multor ţări se impune ca Organizaţia Mondială a Sănătăţii să revizuiască lista medicamentelor, încât să rămână doar medicamentele esenţiale, pentru a se putea trata cât mai multă lume cu banii existenţi; - este necesar să se ţină seama, la alegerea medicaţiei, de particularităţi de rasă (de exemplu, unele medicamente pot determina la rasa neagră anemii grave), de religie (anumite religii de origine asiatică interzic utilizarea supozitoarelor), de cultură ş.a. Toate aspectele de mai sus pot fi îndeplinite numai cu participarea guvernelor, organizaţiilor naţionale şi internaţionale din domeniul sănătăţii, al industriei de medicamente şi al instituţiilor academice care pregătesc specialiştii în domeniu. În acest din urmă caz, cei mai necesari specialişti sunt farmacologii de clinică, cu un rol decisiv în cercetarea medicamentului nou şi în prevenirea şi depistarea efectelor secundare ale medicamentelor. Deşi această specialitate există de câţiva ani şi în România, specialiştii sunt puţini şi folosiţi nu întotdeauna în mod cores-punzător.