Delegația Bisericii noastre la Sfântul și Marele Sinod a sosit în ţară

În seara zilei de duminică, 26 iunie 2016, delegaţia Bisericii Ortodoxe Române care a participat la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe a revenit în țară, cu o cursă a companiei TAROM. Pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Bucureşti, membrii delegației, în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au fost întâmpinați de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu un grup de ostenitori din Administraţia Patriarhală.

După sosirea la Reședința Patriarhală, în Paraclisul istoric „Sfântul Gheorghe” a fost săvârșită o slujbă de mulţumire de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de slujitori de la Catedrala Patriarhală.

În cuvântul rostit la finalul slujbei de mulțumire, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a făcut o scurtă evaluare a evenimentului desfăşurat în Creta în perioada 18-26 iunie 2016. A subliniat importanţa istorică a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, rezultatele lucrărilor, contribuţia membrilor delegaţiei Bisericii noastre la elaborarea documentelor finale şi la momentele liturgice din program. În prima parte a cuvântului, Preafericirea Sa a spus: „Faptul că la începutul Sfântului și Marelui Sinod Ortodox a fost săvârșită Sfânta Liturghie de către Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezente, precum și la sfârșitul lucrărilor, a arătat că unitatea sau comuniunea în dreapta credință se exprimă în modul cel mai vizibil și mai sfânt în comuniunea euharistică. Nu se poate realiza comuniune euharistică dacă nu mărturisim dreapta credință. Ședințele de lucru ale Sinodului s-au desfășurat în fiecare zi de dimineață, după Sfânta Liturghie, și după-masă. Au fost ședințe în plen, nu pe grupuri sau în seminarii, pentru că trebuiau studiate, îmbunătățite și aprobate cele 6 teme respective privind: Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea de azi; Taina Cununiei și impedimente la căsătorie; Autonomia şi modul de proclamare a ei; Diaspora ortodoxă; Importanța postului pentru viața creștină; Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine”. Despre modul de lucru, Preafericirea Sa a spus: „Acolo am avut ocazia să cunoaș­tem o mulțime de episcopi din diferite țări ortodoxe, astfel încât numărul participanților oficiali, ierarhi și consilieri, a fost de peste 300. Această prezență masivă de episcopi ortodocși, de profesori de teologie, de consilieri cu diferite specialități a arătat că Ortodoxia se poate organiza într-un Sinod Sfânt și Mare cu toate că acasă fiecare are doar experiența Sinodului Bisericii Autocefale respective. Am trăit momente de bucurie fiindcă pe unii episcopi îi cunoș­team, iar pe alții i-am întâlnit pen­tru prima dată. Lucrările Sinodului s-au desfă­șurat într-o dinamică foarte mare în înțelesul că fiecare voia să aducă o con­tri­buție acolo unde era necesar”.

În privinţa contribuţiei la elaborarea documentelor finale, Patriarhul României a precizat: „Am adus în documentul <Rela­țiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine> o precizare foarte importantă, și anume că Bisericile și confesiunile creștine neortodoxe s-au îndepărtat în timp de la credința ortodoxă a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească. Ortodoxia are conștiința profundă că, în istorie, ea este Biserica lui Hristos așa cum credința ei profundă a fost înțeleasă și mărturisită de Sfinții Apostoli, Sfinții Părinți și mai ales Părinții de la cele 7 Sinoade Ecumenice. De aceea, s-a insistat foarte mult să se exprime această convingere, că numai pe baza credinței adevărate a Sfin­ți­lor Apostoli și Părinți exprimată la cele 7 Sinoade Ecumenice se poate reface unitatea creștină. Avem nevoie de a mărturisi totdeauna că dialogul cu alte entități creștine se face mai întâi pentru a mărturisi credința noastră ortodoxă și modul de înțelegere al Bisericii, apostolic și patristic, pentru a contribui prin aceasta la scoaterea în evidență a valorilor eterne ale Ortodoxiei. Relațiile noastre cu ceilalți creștini sunt inevitabile. Se știe că diaspora noastră în Occident nu poate evita relațiile cu romano-catolicii și protestanții care sunt majoritari în unele țări occidentale. Trebuie să mărturisim dreapta credință nu cu ură, ci cu smerenie și o iubire creștină pe care ne-o ­recomandă Sfântul Apostol Pavel”. Adresându-se ­înalţilor ierarhi, păstorilor duhovniceşti, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a afirmat: „Este foarte important să trăim mai mult coresponsabilitatea. Fiecare creștin trebuie să fie un mărturisitor al credinței, dar cei care au răspundere față de comunități creștine de a le păstori pe drumul mântuirii, aceia nu pot avea atitudine de indiferență, nici delăsare, ci o atitudine de răspundere și responsabilitate din ce în ce mai intensă. (...) Nu e suficient să iubim o Ortodoxie ideală, ci trebuie să arătăm în practică o Ortodoxie reală. Dacă iubim o Ortodoxie ideală, cerească, și nu ne străduim să menținem unitatea și bunul mers al Ortodoxei concrete de astăzi, din țări majoritare ortodoxe sau țări unde creștinii ortodocși sunt minoritari, atunci nu împlinim toată responsabilitatea, dacă nu ne interesăm de viața întregii Ortodoxii, nu doar de viața și activitatea unei Biserici Autocefale locale. Înainte de săvârșirea Sfintei Euharistii, avem pregătirea ei prin Proscomidie, și se vede acolo că nu pomenim doar pe ai noștri, pe sfinții români, ci pe sfinții din toate timpurile și locurile, Biserica lui Hristos Universală. Pentru noi, românii, ca popor latin, deschiderea aceasta spre universal este necesară într-o misiune care trebuie făcută cu smerenie, dar în același timp cu dragoste de Hristos și de Biserică și cu mult respect față de alte etnii, popoare, pentru că știm că Dumnezeu dorește ca tot omul să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului”.

De asemenea, Preafericirea Sa a remarcat modul în care membrii delegaţiei au fost activi la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod şi a evidenţiat modul în care a fost mediatizat evenimentul de către componentele Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, precum şi contribuţia artistică misionară a Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale din Bucureşti, condus de arhid. Mihail Bucă, la slujba Sfintei Liturghii din ziua de 23 iunie şi la concertul de muzică bizantină din ziua de 25 iunie 2016.

Din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au făcut parte următorii ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: IPS Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei; IPS Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului; IPS Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei; IPS Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului; IPS Părinte Iosif, Arhiepiscopul ortodox român al Europei Occidentale şi Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale; IPS Părinte Serafim, Arhiepiscopul ortodox român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord; IPS Părinte Mitropolit onorific Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei; IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; IPS Părinte Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi; PS Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei; PS Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; PS Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei; PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Secretarul Sfântului Sinod; PS Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului; PS Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi.

Delegaţia a fost însoţită de şase consilieri speciali: pr. prof. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, pr. Michael Tiţa, pr. Ştefan Ababei, pr. Nicolae Dascălu, Ionuţ Mavrichi, consilieri patriarhali, pr. Patriciu Vlaicu, consilier al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale. Domnul consilier patriarhal Leonard Ciofu şi diac. Mihai Muşat au însoţit, de asemenea, delegaţia.
Echipa de jurnalişti acreditaţi ai Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române a avut următoarea componenţă: Aurelian-Nicolae Iftimiu, consilier patriarhal (Agenţia de ştiri BASILICA), arhid. Ştefan Sfarghie - redactor, şi Robert Nicolae - fotograf („Ziarul Lumina” şi Agenţia de ştiri BASILICA), pr. Paul Palencsar şi diac. Gheorghe-Cristian Popa (TRINITAS TV).