Prima Denie din Săptămâna Mare la Catedrala Patriarhală
Conform rânduielii specifice slujbelor din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului, în bisericile ortodoxe a fost săvârșită duminică seara Denia din Sfânta și Marea Luni. La Catedrala Patriarhală, slujba a fost oficiată de un sobor de slujitori la Altarul amenajat în „Baldachinul Sfinților”.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului este, în Biserica Ortodoxă, foarte bogată din punct de vedere liturgic. Deniile săvârșite cu această ocazie constituie slujbele Utreniei, oficiate în seara premergătoare fiecărei zile, în cadrul cărora sunt amintite și actualizate evenimentele dramatice din ultima perioadă a vieții pământești a Mântuitorului. În seara zilei de duminică a fost săvârșită Denia specifică primei zile a Săptămânii Mari, Sfânta și Marea Luni. Cu această ocazie, la sinaxar s-a făcut pomenirea fericitului Iosif cel preafrumos, cel prin care au fost preînchipuite Sfintele Pătimiri ale Domnului, dar și a uscării smochinului neroditor, întâmplare relatată și în pericopa evanghelică citită.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele dr. Ștefan Buchiu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și vicar eparhial onorific al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Părintele profesor a arătat semnificația perioadei în care am intrat: „Există, în cursul anului bisericesc, o săptămână unică, sfântă și sfințitoare, pe care am început-o prin această slujbă a Deniei, Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. De-a lungul slujbelor specifice acesteia, Îl vom descoperi pe Mântuitorul Hristos nu doar ca Învățător, ca în restul anului bisericesc, ci și ca Arhiereu unic și Mare Preot al umanității care aduce lui Dumnezeu Tatăl o jertfă curățitoare pentru noi, oamenii. Slujirea Sa arhierească s-a arătat și înainte de Sfintele Lui Pătimiri prin faptul că a venit să slujească oamenilor, să-i învețe, să-i lumineze, să le tămăduiască bolile și să-i aducă la cunoașterea lui Dumnezeu pe care mulți o părăsiseră. În aceste zile sfinte, putem observa cum Mântuitorul Iisus Hristos a răbdat cu multă tărie numeroase greutăți, tot ce era o consecință a păcatului adamic, afecte precum foamea, setea, oboseala și mai ales vrăjmășia unor oameni cărora El le adusese iubirea și care I-au răspuns cu ură. Și acestea fac parte din Pătimirea Sa, prin ele arătându-ne că a venit să vindece lumea de urmările păcatului și nu doar să ne învețe, să ne lumineze mintea și să ne întărească voința”.
La final, părintele profesor a spus că fiecare dintre cele trei demnități ale Mântuitorului ne povățuiesc spre dobândirea vieții veșnice: „Noi Îl ascultăm ca pe Învățătorul, ne curățim prin acțiunea Lui sfințitoare, de Mare Arhiereu, și ne lăsăm conduși de El aici, pe pământ, prin Sfânta Biserică, pentru a împărăți cu El în viața de dincolo. Să folosim cu înțelepciune zilele acestea astfel încât drumul nostru spre Golgota, pe care nu îl parcurgem singuri, ci urmându-I lui Hristos și fiind purtați de El, să ne aducă împreună cu Domnul în Taina Învierii Sale”.