Descoperire arheologică la Mănăstirea Viforâta din judeţul Dâmboviţa
Mănăstirea Viforâta din județul Dâmbovița trece în ultima perioadă printr-un amplu proces de consolidare, înnoire și înfrumusețare. În cadrul lucrărilor de restaurare a acestei vetre monahale au fost făcute importante descoperiri arheologice cu privire la trecutul așezământului, sub biserica actuală a mănăstirii găsindu-se urme ale altor două locașuri mai vechi.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, însoțit de părinți de la Centrul eparhial, a efectuat vineri, 24 iulie, o vizită de lucru la Mănăstirea Viforâta, din judeţul Dâmboviţa, pentru a constata stadiul lucrărilor la șantierul de restaurare și consolidare a bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Târgoviştei.
Ierarhului i s-a prezentat și stadiul lucrărilor de cercetare arheologică, realizate de către specialiști ai Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște, care au arătat că sub actuala biserică există vestigiile altor două sfinte locașuri. Urmele descoperite aparţin unor biserici de la sfârșitul secolului al 15-lea, respectiv de la jumătatea secolului al 17-lea. Pe lângă ruinele celor două biserici, de la care s-au păstrat în special pavaje foarte bine conservate, au fost evidențiate și numeroase morminte monahale.
Totodată, Înaltpreasfinția Sa a văzut și stadiul lucrărilor de restaurare a icoanelor vechi și a catapetesmei actualei biserici a mănăstirii, ce a fost realizată în anul 1864 de către celebrul sculptor Karl Stork. Ierarhul i-a îndemnat pe toți cei implicați în acest amplu proiect să identifice soluțiile cele mai potrivite și rapide pentru finalizarea lucrărilor de restaurare, consolidare și conservare a vestigiilor istorice.
Mănăstirea Viforâta este ctitorie a voievodului Vlad Înecatul, din anul 1530, fiind refăcută de către voievozii Radu Mihnea (1611-1616) şi Matei Basarab (1632-1654). Tradiția și unele documente mai vechi spun că pe locul actualei mănăstiri a existat o bisericuță mai veche, de pe la jumătatea secolului al 15-lea (1447-1456), ctitorie aparținând domnitorului Vladislav Voievod Basarab. De-a lungul timpului, mănăstirea, al cărei nume aminteşte de vicisitudinile meteorologice, dar şi istorice care s-au abătut asupra sa, a fost reparată şi restaurată în mai multe rânduri.
Lucrările de restaurare și consolidare de la Mănăstirea Viforâta au debutat recent și se desfășoară prin POR 2014-2020, Axa prioritară 5, Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, 5.1. - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural/ Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale.