Despre „Bucureştii vechi, între paragină şi demolare“

Data: 13 Octombrie 2008

Istoricul Andrei Pippidi a propus în cadrul conferinţei „Bucureştii vechi, între paragină şi demolare“, ce a avut loc la sala Atelier a Teatrului Naţional Bucureşti, ca abandonarea clădirilor vechi să intre în categoria infracţiunilor, conform Mediafax. Conferinţa „Bucureştii vechi, între paragină şi demolare“ s-a vrut a fi un alt semnal de alarmă în ceea ce priveşte patrimoniul arhitectonic moştenit de capitala României. La conferinţa susţinută de istoricul Andrei Pippidi, membru al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, au participat atât reprezentanţi ai unor asociaţii reprezentând societatea civilă, cât şi personalităţi politice şi organizaţii profesionale cu personalitate juridică. Conferinţa a fost urmată de dezbateri asupra patrimoniului arhitectonic al Capitalei şi propunerea unor soluţii concrete pentru valorificarea şi salvarea clădirilor care alcătuiesc Centrul vechi al oraşului. Andrei Pippidi a construit o privire în diacronie a patrimoniului istoric al Bucureştiului, realizând o trecere în revistă a primele încercări de modernizare ale oraşului şi o prezentare a activităţii Comisiei Monumentelor Istorice, instituţie pe care a condus-o în perioada 1997-2001.

„În momentul de faţă asistăm la o ofensivă a speculei de terenuri care nu poate fi stăvilită, nici măcar prin crearea zonelor protejate. (...) În momentul de faţă nu avem protecţia necesară pentru astfel de clădiri în Bucureşti“, a spus Pippidi, propunând ca soluţii de salvare a patrimoniului câteva din măsurile prezentate în raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniu, ce semnala „pierderea accelerată a patrimoniului şi obişnuinţa societăţii cu gestul demolator“, conform Mediafax. Astfel, au fost propuse ca soluţii de conservare a patrimoniului includerea pe o perioadă provizorie a zonelor protejate în categoria monumentului istoric, până la analizarea fiecărui caz, eliminarea procedurii declasării de urgenţă, care se aplică monumentelor istorice clasate, dar a căror „substanţă a fost alterată grav sau în cazuri de colaps“ (art. 24, Ordinul nr. 2260 din 18 aprilie 2008 care aprobă Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice).