Despre familie astăzi la Gura Diham

Un articol de: Augustin Păunoiu - 16 Iunie 2013

Tineri, copii şi părinţi, enoriaşi ai Bisericii „Sfânta Ecaterina“ din Bucureşti au plecat sâmbătă, 15 iunie 2013, într-o excursie la Sinaia şi Buşteni. Călătoria a fost una care, pe lângă vizitarea Mănăstirii Sinaia şi a împrejurimilor castelului Peleş, a constituit un prilej pentru cunoaşterea mai bună a celor care duminică de duminică se roagă împreună în aceeaşi biserică.

O atmosferă de familie, unde fiecare sporeşte cu prezenţa lui bucuria generală, s-a instalat de când am urcat în autocar. Şi ea a fost întreţinută pe tot parcursul drumului de copii şi tineri, prin cântecele lor. Deşi norii dădeau târcoale, ameninţători, ploaia ne-a ocolit toată ziua, iar cateheza despre problemele familiei contemporane, ţinută de părintele Adrian Niţă, parohul bisericii, în aer liber la Gura Diham şi discuţiile pe care le-a suscitat tema s-au înscris în ineditul acestei zile petrecute departe de tumultul Capitalei.

Părintele Niţă a pornit în cuvântul său de la un exemplu din vechime, când bărbatul se ocupa de procurarea hranei în familie, iar femeia de creşterea copiilor, prepararea hranei şi celelalte necesare casei. Faţă de situaţia de odinioară, „în zilele noastre, femeia, ca soţie şi mamă, are mai multe sarcini decât bărbatul. Ea trebuie să asigure o educaţie adecvată copiilor ei, să meargă la serviciu pentru a aduce venituri în familie, să participe la biserică“, a ţinut să completeze Nicoleta Dragomir, studentă la Teologie - asistenţă socială, anul al II-lea.

În acelaşi context, părintele Niţă a amintit cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, că „nu este ceva deosebit să naşti copii, nu este ceva să-i creşti, ci important este să-i educi. Părinte cu adevărat se numeşte cel care le împlineşte pe toate cele trei“.

Directorul Liceului „Petru Poni“ din Bucureşti, profesorul Dumitru Zloteanu, a arătat complementaritatea rolurilor celor doi soţi în familie: „Femeia azi are multe responsabilităţi, nu e uşor pentru nimeni. Aprecierea unui soţ de către celălalt e vitală pentru bunul mers al familiei, dar provocarea pe care o ridică cariera femeii în detrimentul dedicării mai profunde a  educaţiei copiilor ei ridică multe semne de întrebare. Cum e mai bine, ca soţia să aibă cât mai multe joburi şi să-şi angajeze bonă, iar acasă să vină doar ca să se odihnească, sau să lase loc şi relaţiilor cu copiii şi soţul ei? Şi unde putem afla soţi capabili de asemenea sacrificiu?“

Profesoara Janeta Niţă crede că soţi buni găsim în Biserică: „Un soţ bun este un dar important pe care ţi-l face Dumnezeu. Trebuie să apreciem darul lui Dumnezeu făcut nouă în acest sens, altfel, Îl nesocotim pe Însuşi Dăruitorul“.

Educaţia creştină care porneşte de la cei şapte ani de-acasă e definitorie pentru a depăşi orice obstacol apărut în relaţia dintre soţi şi a avea o familie frumoasă, a concluzionat în final celălalt slujitor de la „Sfânta Ecaterina“, părintele Gruia Zamfirescu.