Despre receptarea timpului în actualitate

Cât de importantă este înţelegerea timpului astăzi? Care sunt schimbările pe care le produc teologia şi experienţa vie a Bisericii în receptarea temporalităţii? Cum poate conştiinţa umană transfigura timpul vieţii întru devenirea omului? Acestea sunt câteva din întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii Simpozionului naţional "Dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă", care se desfăşoară în aceste zile la Centrul cultural pastoral "Sfântul Daniil Sihastrul" de la Mănăstirea Durău, judeţul Neamţ.

Evenimentul, aflat la a V-a ediţie, este organizat de Patriarhia Română, Universitatea Bucureşti, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi, în colaborare cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cu sprijinul Fundaţiei "John Templeton" din SUA, şi se desfăşoară în cadrul proiectului "Cursuri despre relaţia dintre religie, filosofie şi ştiinţă din perspectivă creştin-ortodoxă" implementat de instituţiile menţionate. Tema de anul acesta este "Viaţa şi conştiinţa în orizontul temporalităţii - abordare teologică, filosofică şi ştiinţifică". Sesiunea de deschidere a lucrărilor a avut loc joi, 13 septembrie. Diac. dr. Sorin Mihalache, asistent manager în cadrul proiectului, a prezentat invitaţii, după care conf. dr. Adrian Lemeni a citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat "Timpul vieţii conştiente - măsură a devenirii". Mesajul Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a fost transmis prin pr. prof. dr. Gheorghe Popa. Ieri, 14 septembrie, au fost susţinute opt prelegeri. Prima prelegere a fost susţinută de Florin Caragiu, care a prezentat un punct de vedere psihologic asupra dimensiunii participative a cunoaşterii şi a vieţii. Prof. dr. Costea Munteanu a explicat legătura organică între temporalitate şi spiritul antreprenorial şi a subliniat faptul că învăţătura de credinţă creştin-ortodoxă a Sfinţilor Părinţi răsăriteni poate avea o relevanţă aparte pentru înţelegerea mai profundă a problemei temporalităţii în economie, prin evidenţierea legăturii organice între eternitate şi spiritul de întreprinzător: "Raţiunea existenţei umane pământeşti stă în folosirea acestei existenţe atât pentru cele ale trupului, cât şi pentru cele ale sufletului. Astfel că, nerezumându-se doar la cele trupeşti, ci preocupându-se şi de cele duhovniceşti, omul "aduce cerul pe pământ" şi "trăieşte pe pământ ca în cer". La nivelul antreprenorului, un astfel de comportament conduce la transfigurarea preferinţei sale reduse de timp (ilustrată de disponibilitatea sa de a renunţa la o parte din consumul prezent în favoarea unui probabil şi incert consum viitor mai mare) într-o preferinţă nulă de timp pentru bunurile lumeşti, însoţită cu o preferinţă infinită de timp pentru bunurile duhovniceşti (transfigurare ilustrată de disponibilitatea sa de a sacrifica certitudinea consumului "prezent" al bunurilor materiale în viaţa pământească pentru certitudinea consumului "viitor" de bunuri duhovniceşti în viaţa veşnică). Este însă un sacrificiu cu o dublă recompensare, întrucât jertfirea bunurilor lumeşti ale vieţii de aici aduce - conform făgăduinţelor divine - nu numai îmbogăţirea în bunurile cereşti ale vieţii viitoare ci şi îndestularea în bunurile materiale ale vieţii pământeşti." Prof. dr. Ion Dafinoiu a vorbit despre integrarea credinţei religioase în terapia hipnotică, precizând că, în psihoterapie, credinţa este sursa de energie cea mai eficientă în organizarea comportamentală a omului. Ultima prelegere a primei sesiuni de comunicări ştiinţifice a fost susţinută de lect. dr. George Bondor, care a vorbit despre memorie şi uitare, aşa cum au fost receptate în teologia Fericitului Augustin. Tot ieri au mai suţinut referate: prof. dr. Nicu Gavriluţă - "Ipostazele sociale ale temporalităţii interpretate din perspectiva metodei complexităţii multidimensionale", prof. dr. Anton Carpinschi - "Conştiinţa sinoptică şi fiinţarea comprehensivă în orizontul temporalităţii", prof. dr. Ştefan Trauşan-Matu - "Timp, kairos şi cronotop în inteligenţă artificială, lingvistică şi teologie", şi conf. dr. Adrian Lemeni - "Sensul eshatologic al timpului". Chemarea lui Dumnezeu şi răspunsul nostru Mă bucur că Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, prin Centrul cultural pastoral "Sfântul Daniil Sihastrul" de la Mănăstirea Durău, este gazda celei de-a V-a ediţii a simpozionului naţional dedicat dialogului dintre Teologie, Filosofie şi Ştiinţă. Tema aleasă anul acesta spre dezbatere este una interesantă şi actuală. Lipsa de timp şi presiunea unei existenţe grăbite frământă pe omul zilelor noastre, care, deşi în genere nu-şi mai trăieşte viaţa şi conştiinţa teologic, tânjeşte totuşi în străfundurile sale după tihnă, după bucuria unei clipe care să devină, potrivit cuvintelor filosofului Lucian Blaga, "muguri plini din care izvorăsc aievea veşnicii". Dumnezeu îl cheamă pe om la împreună-petrecere cu Sine în veşnicie. Însă veşnicia o câştigă omul în cadrul călătoriei sale prin timp, de-a lungul întregii vieţi pământeşti. Din această perspectivă, timpul - definit de Părintele Dumitru Stăniloae drept intervalul între chemarea lui Dumnezeu şi răspunsul omului - capătă valoare: devine creator în măsura în care ne unim în iubire cu Persoana Supremă şi cu semenii noştri. Potrivit aceluiaşi mare teolog român, câştigăm timp nu atunci când ajungem mai repede dintr-un loc în altul folosindu-ne de mijloace cât mai performante de transport, ci atunci când zăbovim lângă o persoană, când pătrundem în universul acesteia, când petrecem timp cu ea. În acest sens, aceste zile pe care le veţi petrece împreună, în frumosul cadru pe care îl oferă Ceahlăul şi Mănăstirea Durău, vor reprezenta, cu siguranţă, dincolo de discuţiile interesante, un bun prilej de trăire a timpului într-un mod ziditor de suflet. † Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei Mesaj transmis la a V-a ediţie a Simpozionului naţional de religie, filosofie şi ştiinţă Foto: Gheorghe Cristian Popa