Despre riscurile asociate plecării voluntare de acasă
Cu prilejul Zilei Internaţionale a Copiilor Dispăruţi, voluntari şi specialişti ai organizaţiei „Salvaţi Copiii” au desfăşurat activităţi educaţionale cu peste 1.500 de elevi pentru a-i face să conștientizeze riscurile asociate plecării de acasă sau din instituţiile de protecţie. „Au nevoie de sprijinul nostru imediat şi consistent pentru a realiza că (fuga de acasă, n.r.) este o falsă soluţie, este un risc suplimentar pentru exploatare, abuz, trafic de copii”, a spus Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al „Salvaţi Copiii” România.
„Activităţile au fost organizate sub egida zilei de 25 mai - Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi - şi s-au constituit într-un demers de prevenţie a fenomenului, dat fiind faptul că, în cele mai multe situaţii de copii dispăruţi, avem de-a face cu deciziile voluntare ale copiilor, care aleg să fugă de acasă sau din centrul de plasament”, arată „Salvaţi Copiii”.
În cadrul campaniei de informare cu privire la riscurile plecării de acasă şi din instituţiile de protecţie, peste 1.500 de elevi din Timiş, Iaşi, Suceava, Mureş, Dolj, Braşov, Neamţ, Vaslui, Hunedoara, Caraş-Severin, Argeş, Constanţa şi Bucureşti au fost sprijiniţi în conştientizarea riscurilor care apar în cazul dispariţiilor voluntare, în identificarea problemelor cu care se confruntă, precum şi în asigurarea unui parteneriat solid între părinţi, cadre didactice, consilieri şcolari, psihologi şi poliţie, precizează sursa citată.
Potrivit datelor furnizate de Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliţie, în perioada 1 mai 2017 - 30 aprilie 2018, în ţara noastră au fost dați în urmărire 4.520 de minori dispăruţi, dintre care 4.124 au fost găsiţi până la finalul lunii aprilie.
În peste 97% din cazuri este vorba de plecări intenționate de la domiciliu sau din centrele de ocrotire a copiilor, cele mai multe dispariţii fiind înregistrate în rândul adolescenţilor, se arată într-un comunicat.
Principalele motive care îi determină pe copii să îşi părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt neglijarea şi lipsa de supraveghere din partea adulţilor responsabili; conflictele repetate din familie; abuzurile asupra copiilor; lăsarea lor în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparţinătorilor legali la muncă în străinătate; blocaje în comunicarea cu părinţii; abandonul şcolar şi influenţa anturajului; consumul de alcool şi substanţe halucinogene; situaţia economică precară a familiei, relevă comunicatul.
La nivel european, conform datelor furnizate de Federaţia Europeană pentru Copiii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual (Missing Children Europe), 19% din copiii dispăruţi sunt victime ale unei forme de abuz sau exploatare; 57% din dispariţiile de copii sunt plecări voluntare; majoritatea sunt adolescenţi, cu vârste între 15 şi 16 ani; pentru găsirea a unu din şase copii a fost nevoie de cooperare la nivel internaţional; dormitul pe stradă, cerşitul şi prostituarea sunt cele mai frecvente strategii, de risc maxim, pe care copiii fugari le au la îndemână pentru a supravieţui.
Referindu-se la datele de la nivel naţional, cât şi la cele de la nivel european, Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al „Salvaţi Copiii” România, a declarat că tot mai mulţi copii trăiesc situaţii de viaţă în care fuga de acasă pare să fie cea mai bună soluţie.
„Au nevoie de sprijinul nostru imediat şi consistent pentru a realiza că este o falsă soluţie, este un risc suplimentar pentru exploatare, abuz, trafic de copii”, a spus Gabriela Alexandrescu.
Potrivit psihologilor, o parte din minorii care recurg la gestul de a fugi de acasă o fac pentru a atrage atenţia și pentru a „cerşi” iubirea părinţilor. Problemele apar fie în familiile destrămate, fie în familiile în care unul sau ambii părinți sunt plecați în străinătate și care fac greșeala de a considera că este suficient să ofere bunăstare materială, neglijând nevoia copiilor de afecțiune.