Despre romane şi romancieri la „Cafeneaua critică“

La cea mai recentă ediţie a "Cafenelei critice", moderată de publicistul şi criticul literar Ion Bogdan Lefter, a avut loc o dezbatere cu privire la fenomenul literar şi cultural autohton. Au fost invitaţi patru scriitori contemporani cu ultimele lor romane, atipice, cărţi având toate "câte o mică bizarerie", după cum le-a prezentat Lefter.

Potrivit criticilor şi comentatorilor literari, anul 2010 a fost "Anul romanului" în literatura română contemporană. Mulţimea de titluri noi care au îmbogăţit în plină criză piaţa literară autohtonă, dar şi calitatea acestor producţii încadrate la categoria roman, stau la baza acestei etichetări cu priză la pasionaţii fenomenului. Tocmai această aşezare a lui 2010 sub semnul romanului a fost punctul de plecare al dezbaterii de la "Cafeneaua critică". Deşi a realizat el însuşi o listă cu peste 40 de cărţi de proză, publicate anul trecut, Ion Bogdan Lefter susţine că nu trebuie să ignorăm totuşi apariţia unor foarte bune cărţi de poezie, dar şi o revenire spectaculoasă a "scriiturii nonfictive". Romanele anului 2010 Constantin Abăluţă, cunoscut publicului mai ales în ipostaza de poet şi cronicar literar, dar şi ca traducător de excepţie şi un prozator interesant, şi-a lansat la Târgul Gaudeamus de anul trecut primul volum al unei viitoare trilogii intitulate "Întâmplări imaginare pe străzile Bucureştiului". "S-a întâmplat să-mi vină ideea cărţii şi am început să scriu chiar dacă mi se părea un pic nebunească", a mărturisit amuzat scriitorul. Şi a continuat: "Sunt 400 de mici povestiri, iar în timp ce scriam şi lucram cu tot felul de fişe ajunsesem dependent de nomenclatorul de străzi". Daniela Zeca, realizator de emisiuni culturale şi scriitoare, le-a vorbit celor prezenţi despre romanul său "Demonii vântului", carte apărută tot în 2010, la Editura Polirom. Receptat de presa de specialitate mai ales prin prisma temei orientale, volumul abordează, potrivit autoarei, teme provocatoare precum problema alterităţii şi a identităţii şi are în spate o muncă de documentare asiduă de peste doi ani pentru paginile care se referă la aventura tezaurului istoric al României dispărut misterios în anul 1838. "Am fost surprinsă că mulţi au luat drept ficţiune un eveniment real din istoria noastră şi mulţi istorici care ştiau povestea şi se temeau să vorbească despre ea m-au întrebat surprinşi de unde am aceste date", a comentat autoarea. Povestea romanului "Gde Buharest" (Editura Charmides, 2010), semnat de Constantin Stan, are şi el o poveste la fel de palpitantă, care ţine atât de întâmplarea autobiografică ce l-a generat, cât şi de aventura scriierii lui. "Are o istorie în sine a lui, porneşte de la întâmplarea reală, plasată într-un ceţos noiembrie 1988, când am fost purtat de o maşină a Securităţii departe de Bucureşti pentru a da explicaţii după ce am însoţit un jurnalist sovietic prin ţară", a mărturisit scriitorul. După ani, romanul început şi scris până la jumătate a dispărut în hăţişurile memoriei computerului personal, iar autorul a trebuit să îl refacă din memorie. Florin Toma, cel de-al patrulea "ficţionar" al serii, pentru a trimite la o anecdotă spusă de autor, a vorbit despre romanul său "Oraşul jumătăţilor de înger", apărut la Editura "Cartea Românească", în 2010. Este o carte ce are în centru "mitul întoarcerii la locul originar", o "distopie care îmi aparţine numai mie", după cum a subliniat romancierul pasionat de dinamica ficţiune-realitate. Următoarea ediţie a "Cafenelei critice" este programată pe 8 martie, la ora 18:30. Invitaţi vor fi scriitorul Octavian Soviany şi poetul Sorin Gherguţ. "Cafeneaua critică" este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti.