Dezinformare pentru defăimare

Data: 25 Aprilie 2013

- Cotidianul „Adevărul“ practică acelaşi stil jurnalistic ca ziarul Scânteia din perioada regimului comunist –

În legătură cu materialul de presă intitulat Afacerile şi averea Bi­se­ri­cii Ortodoxe Române: sute de mii de hectare de teren şi pădure, hoteluri, trust de presă şi fabrici de milioane apărut în cotidianul Adevărul, Patriarhia Română precizează:

După materialele de presă similare din toamna anului 2010, cotidianul Adevărul reia aceeaşi campanie de denigrare împotriva Bisericii printr-o pre­zen­tare confuză şi exagerată a diferitelor instituţii şi activităţi bi­sericeşti care seamănă până la identificare cu articolele de presă din perioada anilor â50, pu­blicate în ziarul Scânteia. 

Ca şi în urmă cu trei ani, jurnaliştii de la Adevărul ignoră să coreleze veniturile realizate de epar­hiile ortodoxe cu cheltuielile uriaşe pentru întreţinerea lă­ca­şu­rilor de cult, plata utilităţilor, completarea salariilor persona­lu­lui clerical şi neclerical, a impozitelor şi contribuţiilor sociale la salarii, cu opera social-filan­tro­pică şi educaţională, sus­ţi­ne­rea parohiilor şi mănăstirilor să­race, precum şi a co­mu­ni­tă­ţilor româneşti din străinătate etc.

Necorelarea veniturilor uni­tă­ţilor bisericeşti cu cheltuielile acestora denotă caracterul tendenţios al materialului de presă cu scopul manipulării opiniei pu­blice pentru a se crea falsa im­presie că Biserica este o insti­tuţie profitabilă din punct de vedere financiar.

Această tendinţă de exagera­re se constată, de exemplu, în­că din titlul materialului de pre­să, în care se anunţă că Biserica are în proprietate „sute de mii de hectare de teren şi pădure“, iar câteva rânduri mai jos, în textul articolului, se men­ţi­o­nea­ză doar „35.000 de hectare de pă­dure şi 40.000 de hectare de teren arabil“. Apoi, în enumerarea dife­ritelor „activităţi profi­ta­bile ale Bisericii“ sunt enume­ra­te instituţii sociale, educ­a­ţi­o­na­le şi cultural-mediatice care în realitate sunt susţinute financiar, iar nu aducătoare de venit.

În plus, jurnaliştii cu o imagi­na­ţie bogată de la Adevărul îşi permit în mod iresponsabil să exagereze de 10 ori valoarea do­na­ţiilor de la pelerinajul anual cu ocazia sărbătorii Cuvioasei Pa­rascheva de la Iaşi. În schimb, în materialul de presă nu există nici o referire la efor­tu­rile pe care fiecare eparhie a Bi­sericii Ortodoxe Române le face pentru întreţinerea clă­di­ri­lor bisericeşti sau susţinerea ce­lor aproape 700 de instituţii social-filantropice, medicale şi edu­caţionale înfiinţate după anul 1990.  

După aproape cincizeci de ani de comunism ateist, perioadă în care a fost obligată să-şi dimi­nueze activitatea, după anul 1990, Biserica Ortodoxă Ro­mâ­nă a avut posibilitatea să-şi îm­pli­nească misiunea în libertate şi să se implice în rezolvarea unora dintre problemele socie­tăţii româneşti contemporane. În acest sens, pentru susţinerea nu­meroaselor proiecte şi progra­me pastoral-misionare, social-caritabile, cultural-edu­ca­ţi­o­­nale etc., pe lângă donaţiile cre­din­cio­şilor şi dărnicia unor sponsori, Biserica a trebuit să identifice şi alte surse de venit pentru susţinerea şi dezvoltarea activităţilor din ce în ce mai numeroase.

Biserica Ortodoxă Română a avut înainte de regimul comunist admirabile instituţii de chivernisire a averilor sale (Casa Bisericii, Epitropii, E­forii, Fundaţii), care îi permiteau să susţină şcoli, spitale, orfelinate, familii sărace ş.a. Prin urmare, veniturile reali­zate de către eparhiile Bisericii Ortodoxe Ro­mâ­ne prin valorificarea re­sur­se­lor proprii şi desfăşurarea unor activităţi economice susţin o serie de activităţi pastoral-spiritu­a­le, teologice, social-filantropice, cultural-educaţionale, parohii, mănăstiri şi schituri sărace, precum şi numeroase instituţii bisericeşti, majoritatea în­fiin­ţa­te după 1990. Numai în anul 2012, pentru susţinerea celor peste 760 de programe social-fi­lan­tropice şi educaţionale, de care au beneficiat aproape un mi­lion de români, eparhiile Patriarhiei Române au cheltuit aproximativ 70.000.000 de lei.

Comparaţia dintre numărul de lăcaşuri de cult şi cel al şcoli­lor şi spitalelor din România es­te nepotrivită, deoarece biserici­le se adresează tuturor catego­rii­lor de vârstă, iar nu doar copiilor şi bolnavilor. Aşadar, comparaţia între numărul de şcoli, spitale şi bi­serici din România este o diversiune. Dacă în aceas­tă perioadă se închid şcoli şi spi­ta­le, aceasta nu este vina Bi­se­ri­cii, ci se explică prin scăderea nu­mărului copiilor şi plecării medicilor în străinătate. Pe de altă parte, lăcaşurile de cult or­to­doxe construite în România in­tră în patrimoniul naţional al po­porului român. Acestea nu vor fi niciodată vândute străi­nilor.

În concluzie, dacă în trecut unii comunişti înverşunaţi de­mo­lau lăcaşurile de cult, astăzi, unii ideologi secula­rizaţi vor să demoleze Biserica - instituţie. Biserica Ortodoxă Română este atacată şi pentru că nu are nici un sprijin din exterior, fiind Bi­se­rică naţională care apără iden­titatea şi istoria bimilenară a poporului român. 

Biroul de presă al Patriarhiei Române