Dezvoltare rurală prin mai multă solidaritate
În Sala "Conventus" din Palatul Patriarhiei s-au întrunit ieri membrii Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală, în cadrul unei conferinţe cu tema "Renaşterea spiritului de întrajutorare şi solidaritate - către o dezvoltare rurală durabilă". Evenimentul se desfăşoară pe durata a două zile, 31 octombrie şi 1 noiembrie, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Sintagma "unde-s mulţi puterea creşte" îşi găseşte o nouă arie de aplicabilitate în cadrul Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR), care doreşte să informeze oamenii din zona rurală, precum şi alte instituţii şi structuri care au legătură cu lumea satului despre importanţa asocierii şi elaborării unei economii agricole bazate pe principiile tradiţionale de solidaritate şi întrajutorare. La conferinţa organizată de Patriarhia Română şi Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR) participă câte doi reprezentanţi ai fiecărei eparhii din ţară, respectiv consilierul eparhial de resort şi un preot din mediul rural, specialişti şi experţi în domeniu, pentru a se informa în legătură cu oportunităţile de asociere şi accesare a unor fonduri europene destinate dezvoltării rurale. "Ce înseamnă conceptul de dezvoltare rurală, ce înseamnă subvenţie, programe europene, cheltuieli eligibile, sau tot felul de termeni care pot părea abstracţi, sunt întrebări la care se oferă răspunsuri în cadrul acestei conferinţe unde suntem bucuroşi că participă şi reprezentanţi ai Patriarhiei Române, pentru că proiectul doreşte să aducă la cunoştinţa unui număr cât mai mare de oameni importanţa acestor concepte. Reţeaua doreşte să facă acest schimb între cei de la nivelul central al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al instituţiilor şi toţi cei care aplică şi beneficiază de aceste programe", a spus Viviana Vasile, directorul proiectului RNDR. Prioritatea acestui proiect este dezvoltarea cooperaţiei în zona rurală prin asocierea micilor gospodării ţărăneşti pentru a fi eligibile finanţării europene. Între cei 1.500 de membri ai Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală se află şi Patriarhia Română, care s-a implicat de la începutul acestui proiect. "Pentru că Patriarhia Română este un membru activ al reţelei, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, am dorit să implicăm şi Biserica pentru familiarizarea oamenilor cu un concept care nu este foarte bine înţeles în România, cel al cooperaţiei. În România există foarte multe gospodării ţărăneşti care, dacă nu sunt ajutate să se dezvolte sau măcar să trăiască un pic mai bine decât o fac acum, vor dispărea în următorii 20 sau 30 de ani", a completat directoarea Viviana Vasile. Arhiepiscopia Bucureştilor oferă un model de cooperativă agricolă în judeţul Prahova În domeniul cooperării, Arhiepiscopia Bucureştilor a implementat deja un proiect de asociere şi dezvoltare rurală, care poate deveni model şi pentru celelalte centre eparhiale din cadrul Patriarhiei Române. "Arhiepiscopia Bucureştilor putem spune că a dat un prim exemplu de iniţiativă a unei cooperative agricole care se numeşte Cooperativa agricolă "Via Domnului". Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a fost înfiinţată în anul 2008 această cooperativă de gradul II, care a comasat cele trei gospodării viticole ale Arhiepiscopiei Bucureştilor din judeţul Prahova, cu importante suprafeţe de viţă-de-vie, cu scopul aplicării şi accesării de fonduri europene. Acesta s-a concretizat deja prin încheierea unui proiect cu finanţare europeană prin care s-a construit o secţie de vinificaţie. În momentul de faţă mai avem încă două proiecte în curs de derulare la Cooperativa agricolă "Via Domnului", care este prima de acest fel din Patriarhia Română", ne-a spus părintele protosinghel Petru Ungureanu, consilier la Sectorul agricol, viticol şi silvic al Arhiepiscopiei Bucureştilor. La sfârşitul întâlnirii de ieri, membrii RNDR au vizitat şi Gospodăria-anexă a Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor de la Mănăstirea "Duminica Sfinţilor Români" de lângă Bucureşti. La Gospodăria-anexă, reînfiinţată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, s-au vizitat serele de legume, livezile cu pomi fructiferi, plantaţia de viţă-de-vie şi alte componente ale acesteia care au fost dezvoltate în ultimii ani. Un model economic ce ar salva satul de la pieire Au fost dezbătute şi alte concepte care au legătură cu dezvoltarea rurală prin asociere şi constituirea unor cooperative, cum ar fi solidaritatea şi întrajutorarea membrilor unei comunităţi rurale. "Scopul acestui eveniment este de a promova un nou model economic, bazat pe solidaritate şi frăţietate creştină, model cooperatist pe care România l-a avut odinioară înaintea celui de-al Doilea Război Mondial şi care s-ar putea reînnoi în ziua de azi. A dispărut din cauza comunismului, care a distrus întregul sistem cooperatist din România antebelică şi memoria acestuia. Acest model economic ar salva satul de la pieire, ar crea o nouă solidaritate socială şi ar revigora economia românească", a spus Ovidiu Hurduzeu, scriitor şi critic social. Pe parcursul întregii conferinţe sunt prezentate o serie de filme privind viaţa cooperatistă atât în România, cât şi în străinătate. Pe lângă modelul Cooperativei agricole "Via Domnului" a Arhiepiscopiei Bucureştilor s-au prezentat şi alte realizări, cum ar fi cele ale Grupurilor de Acţiune Locală care au accesat deja fonduri europene pentru dezvoltarea rurală. Spre exemplu, Grupul de Acţiune Locală Sud-Olt, care reuneşte 27 de localităţi din judeţele Olt şi Dolj beneficiază deja de 2,5 milioane de euro pe proiecte europene pentru dezvoltare rurală. Părintele Cristi Segărceanu de la Parohia Giurgiţa, judeţul Dolj, din Arhiepiscopia Craiovei, ne-a spus că în cadrul acestui grup de acţiune locală, parohiile sunt asociate şi pot beneficia de ajutoare europene pentru lucrări ca: înfiinţarea unui azil de bătrâni, construirea unei cantine sociale sau introducerea încălzirii centralizate în biserici. Proiectele înscrise în Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală vor primi finanţare începând cu anul 2014.