Dezvoltarea rurală, susţinută intens de Bruxelles

▲ Testul de sănătate al politicii agricole comune este programat să se finalizeze până la sfârşitul anului, oficialii europeni evitând să-l numească, de fapt, reformă ▲ Prezentă la Congresul Fermierilor Europeni ce s-a desfăşurat la Bruxelles, comisarul european pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, a susţinut că fermierii europeni o duc acum bine, iar dezvoltarea rurală rămâne „sectorul care joacă un rol esenţial în agricultură“ ▲

Bruxellesul vrea să reformeze Politica Agricolă Comună, care nu mai corespunde nici cerinţelor şi nici nu se mai încadrează într-un buget tot mai restrâns, însă ţări agrare, precum Franţa şi Germania, refuză iniţiativa Comisiei Europene. Jurnaliştii germani de la Deutsche Welle susţin că oficialii Bruxellesului doresc să facă reformă sub denumiri mai umane şi cu măsuri mai nuanţate, care să ţină cont de toate vocile din cadrul Uniunii. Astfel, comisarul Marianne Fischer Boel, originar din Danemarca, preferă să denumească lanţul de modificări planificate în politica agrară un „test de sănătate“, apreciază DW. „Uneori, se recomandă şi oamenilor să facă un test de sănătate, pentru a vedea dacă sunt cu adevărat în formă. Dacă e nevoie de nişte însănătoşiri, de ce nu? Tocmai acesta este scopul testului nostru de sănătate“, ar fi declarat comisarul european pentru agricultură. Testul de sănătate, efectuat deja de un an de zile, postulează faptul că politica agrară europeană se îndepărtează tot mai mult de acordarea de subvenţii directe către ferme individuale, evoluând spre dezvoltarea rurală generală, care implică protecţia mediului şi sprijinirea proiectelor de infrastructură. Comisarul european pentru Agricultură şi alimentaţie este de părere că UE „alocă fondurile în mod adecvat, şi anume prin redistribuirea lor în favoarea dezvoltării rurale. Dacă privesc agricultura în viitor, îmi dau seama că dezvoltarea rurală joacă un rol esenţial“. Printre proiectele de dezvoltare rurală se numără şi ameliorarea sistemelor de irigaţie sau cultivarea unor specii de plante rezistente la secetă. „Propunem reducerea volumului subvenţiilor directe cu opt procente, pe care să le investim în lupta împotriva modificărilor climatice. Avem nevoie de investiţii suplimentare pentru a putea garanta producţia obişnuită a alimentelor“, a declarat Mariann Fischer Boel, citatată de DW. UE cheltuie anual 50 de miliarde de euro pentru ajutorarea celor 13 milioane de fermieri europeni, această sumă reprezentând jumătate din bugetul total al Uniunii. Mariann Fischer Boel atrage însă atenţia asupra faptului că tendinţa bugetului pentru agricultură este descrescătoare, astfel că vor mai fi tăiate din sumele alocate pentru subvenţii. „Bugetul comunitar pentru agricultură este prevăzut să scadă din 2003 până în 2013. În consecinţă, vor fi alocate mai puţine subvenţii“, a mai precizat oficialul european. Printre cei care vor trebui să renunţe la o parte dintre ajutoarele obişnuite se numără fermele mari. Până acum, ajutoarele erau acordate proporţional cu suprafaţa cultivată, 20% dintre ferme primind 80% din volumul total al subvenţiilor. Mariann Fischer Boel trebuie să împace interesele tuturor celor 27 de state membre ale UE, politica agricolă nemaifiind de actualitate, întrucât a fost concepută în 2003, când UE număra doar 15 state membre. „Din cauza creşterii preţurilor nu mai efectuăm achiziţii de intervenţie, nu mai subvenţionăm exportul şi nu mai practicăm stocarea produselor“, a explicat comisarul Mariann Fischer Boel, care a adăugat că fermierii europeni au în prezent o situaţie bună. Preţurile producătorilor sunt avantajoase, iar recoltele vor fi bogate anul acesta.