„Diaspora - o realitate a societăţii actuale“
La Palatul Patriarhiei a debutat ieri, 29 mai, Simpozionul interreligios "Diaspora - o realitate a societăţii actuale", organizat de Patriarhia Română în cooperare cu Sapir Center din Ierusalim şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte. Evenimentul a avut ca scop aprofundarea semnificaţiei spirituale a diasporei şi promovarea cooperării practice în plan social.
La simpozion au fost prezenţi ierarhi şi profesori de teologie ai Bisericii Ortodoxe Române din ţară şi străinătate, rabini şi reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti din Israel, Elveţia, Franţa şi Statele Unite ale Americii, precum şi autorităţi de stat. Iniţiativa organizării acestui simpozion interreligios a aparţinut Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a fost primită cu mult interes de Eminenţa Sa Menachem Hacohen, fostul Mare Rabin al comunităţilor evreieşti din România, în cadrul întâlnirii cu Patriarhul României prilejuite de încheierea misiunii în România, după cum a precizat Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, moderatorul primei sesiuni a simpozionului.
Evenimentul a fost deschis de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a adresat celor prezenţi un cuvânt intitulat "Dialog şi cooperare pentru binele comun". Marele Rabin Mordechai Piron, preşedintele Comitetului evreiesc pentru relaţii interreligioase şi al Sapir Center din Ierusalim, a apreciat iniţiativa organizării acestui simpozion şi a oferit Patriarhului României, din partea delegaţiei rabinilor din Ierusalim, un corn argintat cu imaginea cetăţii Ierusalimului. Mesajul Preşedintelui României, Traian Băsescu, a fost citit de consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu.
Eminenţa Sa Menachem Hacohen, fostul Mare Rabin al comunităţilor evreieşti din România, a rostit un cuvânt în care a schiţat istoria diasporei poporului evreu şi a luptei sale pentru păstrarea identităţii naţionale, religioase şi culturale. Conf. dr. Adrian Lemeni, secretarul de stat pentru Culte, a subliniat că acest simpozion reprezintă o ocazie deosebită de abordare a multiplelor aspecte referitoare la o temă de mare actualitate şi cu un impact deosebit pentru lumea contemporană, care ar putea constitui cadrul unei mărturii a faptului că dialogul interreligios şi intercultural contribuie la depăşirea problemelor cu care se confruntă migranţii. Mesajul oficial din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România a fost rostit de către dr. Aurel Vainer, preşedintele federaţiei, care a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel Medalia de onoare "Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România" şi Medalia de onoare "Dr. Alexandru Şafran".
Prima alocuţiune a fost susţinută de Înalt Preasfinţitul Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale, care a abordat problema diasporei din perspectivă juridico-canonică creştin-ortodoxă şi a prezentat situaţia diasporei ortodoxe române în Europa. În continuare, au susţinut alocuţiuni: Eminenţa Sa şef Rabin Menachem Hacohen, pr. prof. dr. Nicolae Achimescu, Excelenţa Sa şef Rabin Sheâar Yashuv Cohen, Excelenţa Sa şef Rabin Samuel René Sirat, pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, Excelenţa Sa şef Rabin Josef Glinksberg, pr. prof. dr. Petre Semen şi Excelenţa Sa Rabin prof. Shabtai Rappoport.
Dialog şi cooperare pentru binele comun
Cu bucurie, salutăm pe toţi participanţii la Simpozionul interreligios Diaspora - o realitate a societăţii actuale, organizat de Patriarhia Română, în cooperare cu Sapir Center din Ierusalim şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, eveniment găzduit, în zilele de 29 şi 30 mai 2012, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti.
Ne amintim cu emoţie de momentul de acum 14 ani, când deschideam, în ziua de 20 iulie 1998, Simpozionul internaţional iudeo-creştin de la Mănăstirea Durău cu tema "Morala socială a profeţilor şi spiritualitatea Psalmilor", în calitatea noastră de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
Ne amintim, de asemenea, că, în cuvântul nostru la încheierea misiunii în România a Eminenţei Sale Mare Rabin Menachem Hacohen, am subliniat coordonatele principale ale bunelor relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi Cultul Mozaic, relaţii pe care Eminenţa Sa le-a încurajat cu multă dragoste, responsabilitate şi înţelepciune.
Prin urmare, simpozionul de astăzi, de la Patriarhia Română, nu constituie un eveniment izolat, ci o continuitate în dialogul nostru, fiind animaţi atât de responsabilitatea comună pe care o avem în contextul lumii contemporane, precum şi de valorile tradiţionale spirituale iudeo-creştine, care stau la baza civilizaţiei actuale, şi în special a celei europene. De aceea, suntem chemaţi să ne manifestăm activ misiunea profetică socială, arătând lumii care este voia lui Dumnezeu în viaţa oamenilor şi apărând valoarea unică a fiecărei persoane umane create după chipul Său.
Un pas concret în direcţia promovării unui dialog interreligios fructuos între cultele din România, bazat pe încredere şi respect reciproc, îl reprezintă constituirea, la iniţiativa Patriarhiei Române, a Consiliului Consultativ al Cultelor din România, în ziua de 14 aprilie 2011. Principalele sale obiective sunt: promovarea credinţei în Dumnezeu şi a importanţei acesteia în viaţa persoanei şi a societăţii; apărarea şi promovarea fiinţei umane şi a demnităţii ei; manifestarea solidarităţii şi cooperării dintre culte în domeniul spiritual, cultural, educaţional şi social; respingerea şi descurajarea oricărei forme de extremism etc. Prezenţa în acest consiliu a Cultului Mozaic este deosebit de importantă, întrucât reprezintă un exemplu de solidaritate şi cooperare pentru binele societăţii.
Fenomenul migraţiei, care a condus la formarea diferitelor diaspore, constituite pe criterii etnice şi religioase, este un fenomen general, care s-a manifestat încă din cele mai vechi timpuri. Acest fenomen a determinat, de-a lungul istoriei, schimbări de ordin spiritual, cultural şi social. În acest context, Israelul are o bogată tradiţie a diasporei, care cultivă în mod exemplar solidaritatea şi legătura cu patria de origine a identităţii ei etnice, cu pământul lui Israel.
În ceea ce priveşte România, fenomenul migraţiei (definitive sau temporare) a luat o deosebită amploare în ultimii 10 ani, mai ales după ridicarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în statele Uniunii Europene. Această situaţie creează o serie de oportunităţi de ordin economic şi cultural, dar şi numeroase probleme sau provocări în plan spiritual, pastoral şi social pentru care trebuie să găsim căi şi mijloace specifice şi adecvate de rezolvare. În acest sens, în ultimii ani, Patriarhia Română a dezvoltat o amplă activitate în afara graniţelor ţării, prin reorganizarea şi înfiinţarea de eparhii şi parohii noi în Occident, unde au emigrat în ultimul timp peste patru milioane de români.
Din această perspectivă, apreciem în mod deosebit actualitatea temei acestui simpozion, fiind încredinţaţi că numai pe calea dialogului şi a cooperării, la nivel naţional şi internaţional, între reprezentanţii diferitelor Biserici şi religii, precum şi printr-o educaţie pentru o cultură a păcii sociale, în spiritul unei bune convieţuiri între diferitele etnii, confesiuni şi religii, putem promova binele comun în avantajul fiecărei persoane şi al societăţii.
În acest sens, un domeniu important al promovării bunei cunoaşteri între persoane aparţinând unor culturi şi religii diferite este şi cel al pelerinajelor la locurile sfinte, un exemplu fiind numărul din ce în ce mai mare de pelerini ortodocşi români care vizitează Israelul. Apreciem sprijinul pe care autorităţile civile şi religioase israeliene îl acordă pelerinilor din România şi nădăjduim că, într-un viitor nu prea îndepărtat, aceşti pelerini vor putea vizita şi Aşezământul românesc de la Iordan, un loc venerat de credincioşii noştri, dar care, din motive de securitate, de multă vreme, este inaccesibil pelerinilor.
În speranţa că participanţii la acest simpozion se vor îmbogăţi spiritual, prin contribuţiile academice ale distinşilor rabini prezenţi aici, ale profesorilor de teologie şi ale unor reprezentanţi ai diasporei româneşti, ne bucurăm că putem coopera pentru promovarea binelui comun, a solidarităţii umane şi a respectului reciproc.
† Daniel, Patriarhul României
Repere între alte culturi şi religii
"Fenomenul migraţiei este din ce în ce mai accentuat în societatea actuală. În diaspora, migrantul trăieşte un sentiment al dezrădăcinării în condiţiile în care o serie din reperele sale (în mod special cele religioase şi culturale) sunt fie diferite, fie abstracte, nemaifiind trăite în viaţa cotidiană din noul context. În contextul fenomenului migraţiei actuale, plecând de la realităţile specifice ale diasporei în societatea contemporană, dialogul interreligios are o relevanţă particulară. Comunităţile din diaspora se confruntă cu o diversitate de probleme, inclusiv cu implicaţii care vizează dimensiunea religioasă şi culturală. În contextul întâlnirii dintre tradiţii religioase şi culturale diferite este importantă depăşirea unor atitudini unilaterale: pe de o parte, o mentalitate care cultivă izolaţionismul şi autosuficienţa, pe de altă parte, poziţii sincretice care generează confuzii, distorsionând identitatea specifică unei culturi şi credinţe religioase. Pentru ca dialogul dintre diferite tradiţii culturale şi religioase să fie consistent şi reciproc îmbogăţitor este nevoie de recuperarea şi promovarea valorilor profunde şi comune ale tradiţiilor spirituale. Numai afirmând centralitatea reperelor spirituale şi culturale autentice pot fi depăşite amăgirile ideologiei consumerismului din ce în ce mai pronunţată în lumea de astăzi."
Conf. dr. Adrian Lemeni, secretar de stat pentru Culte
O diasporă de 2.000 de ani
"Este un lucru ştiut că realitatea diasporei creează o schimbare radicală în mentalitatea fiecărei fiinţe umane, influenţând nu numai felul ei de a gândi, dar şi inteligenţa, de fapt, fiecare aspect al vieţii spirituale şi fizice. Viaţa ca străin într-o ţară străină creează sentimente puternice şi ameninţătoare, de greutate, chiar de nefericire şi, sub anumite circumstanţe, pot cauza consecinţe catastrofice. Din nefericire, pentru naţia evreiască, diaspora este o realitate de 2.000 de ani. Această situaţie nenaturală are o conotaţie absolut negativă şi tragică. Existenţa evreilor în diasporă încorporează şi o semnificaţie întunecată şi sinistră, tragedia istorică a sângelui şi lacrimilor suferinţei şi a durerii neimaginate, dar pe de altă parte şi puterea mentală şi spirituală şi determinarea, iar peste toate, puterea glorioasă a credinţei care a susţinut greutăţile păţite. În timpurile noastre, diaspora a devenit un fenomen care a cuprins întreaga lume. Mase copleşitoare de oameni, femei şi copii sunt în mişcare, amintindu-ne de meteoricele dezvoltări istorice, care au schimbat lumea din timpul Evului Mediu."
Şef Rabin Mordechai Piron
Încurajarea integrării active
"Lumea contemporană se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade ale istoriei sale recente, mai ales în plan economic şi social. În acest sens, migranţii, una dintre cele mai fragile categorii sociale din Uniunea Europeană, sunt expuşi unei duble dificultăţi: pe de o parte, situaţia economică generală de criză şi, pe de altă parte, presiunile venite din partea curentelor naţionaliste, xenofobe. Odinioară, Europa reprezenta un ansamblu de naţiuni repliate asupra propriilor identităţi şi graniţe. În prezent, vorbim despre o Europă unită, a cărei identitate are ca fundament principiul "unitate în diversitate". Avem nevoie de viziune şi solidaritate pentru a rămâne consecvenţi cu proiectul unei Europe deschise tuturor cetăţenilor ei, o Europă care să asigure egalitatea şanselor şi garanţia drepturilor individuale. În acest sens, creşterea comunităţilor româneşti din afara graniţelor reprezintă un fapt pe care România îl asumă. Consider că este necesară încurajarea unei integrări active a diasporei, care participă la îmbogăţirea culturală a societăţilor care îi găzduiesc prin limba, istoria şi spiritualitatea românească. De asemenea, suntem datori să ne gândim la comunităţile istorice româneşti stabilite în afara graniţelor, ale căror drepturi trebuie garantate de statele terţe. Fiecare cetăţean are dreptul să-şi păstreze limba, să-şi exprime liber apartenenţa etnică şi religioasă."
Preşedintele României Traian Băsescu
Elemente ale păstrării identităţii
"Realitatea este că sute de diaspore ale altor popoare aproape că nu au supravieţuit, iar asimilarea lor în rândul popoarelor în mijlocul cărora trăiau a fost totală, dar poporul evreu a supravieţuit şi a reuşit să-şi păstreze identitatea lui religioasă şi culturală de-a lungul miilor de ani de istorie a diasporei sale în mijlocul unor culturi şi religii diferite. Desigur, unii vor afirma că acest lucru se datorează tocmai discriminării evreilor şi persecutării lor de către popoarele în mijlocul cărora trăiau.
Însă orice minoritate etnică a suferit ca urmare a stării de inferioritate şi discriminare la care este supusă, chiar dacă ea nu ajungea la acelaşi grad puternic de discriminare la care erau supuşi evreii. (…) În literatura midraşică apare afirmaţia: "Datorită a trei lucruri fiii lui Israel au fost salvaţi din Egipt: pentru că nu şi-au schimbat numele, pentru că nu şi-au schimbat limba şi pentru că nu şi-au schimbat îmbrăcămintea". În aceste cuvinte din Midraş este înscris secretul păstrării specificului identitar religios şi cultural al unei minorităţi etnice, religioase şi culturale în mijlocul altui popor ale cărui religie şi cultură sunt diferite. Acestea sunt elementele care au făcut ca poporul evreu să supravieţuiască şi să-şi menţină specificul naţional, religios şi identitar."
Marele Rabin Menachem Hacohen