Dicţionar economic

Data: 21 Iunie 2008

credit bancar: împrumut de fonduri acordat de către o instituţie bancară. Creditele se definesc după durată, destinaţie, garanţiile aduse, monedă etc. Creditul de consum este acordat persoanelor fizice în scopul achiziţionării de bunuri de consum cu plata în rate; creditul documentar este o tehnică de decontare a unei operaţiuni comerciale în derularea căreia banca mandatar al debitorului emite un acreditiv în baza documentelor de expediţie a mărfurilor; creditul ipotecar este un împrumut acordat unei persoane pentru achiziţionarea unui bun imobiliar (locuinţă, teren), acesta constituind totodată garanţia creditului; creditul revolving sau creditul cu reînnoire automată se acordă unui client într-o sumă determinată şi este reînnoit pe măsura rambursării;

credit comercial: este împrumutul dat în bani persoanelor fizice şi reprezintă o plată în rate a preţului acordată de către Asigurat (furnizor de mărfuri, vânzător), ca o facilitate, clienţilor, în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat între ei; credite angajate: suma totală la un moment dat a creditelor de orice fel înregistrate de o anumită persoană.