Dicţionar economic

Economia de piaţă este sistemul social al diviziunii muncii, bazat pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie. Este un sistem cooperativ în care fiecare individ se integrează din şi în vederea propriului interes. Statul nu intervine în acţiunile ce fac obiectul pieţei. Se sprijină pe proprietatea privată, are la bază suveranitatea consumatorului (esenţa capitalismului este dată de punerea producţiei economice la dispoziţia consumatorului), aşază libertatea la baza edificiului economic şi social (individul este în măsură să aleagă felul în care doreşte să se integreze în ansamblul societaţii, libertatea economică include şi libertatea de a greşi), face din profit şi urmărirea acestuia de intreprinzător o forţa motrică perpetuă, şi îşi asigură dinamica şi vitalitatea printr-un permanent proces de selecţie. Piaţa nu înseamna un loc, ci un proces, modul în care, prin vânzare şi cumpărare, prin producţie şi consum, indivizii contribuie la mersul de ansamblu al societăţii. Cel mai de seamă susţinător, dar şi teoretician al acestui concept este Ludwig von Mises. O viziune opusă lui Mises este cea a lui Karl Marx.