Dicţionar medical

- sofrologie: metodă bazată pe hipnoză şi pe relaxare, utilizată în terapeutică şi pentru pregătirea naşterii. Sofrologia este actualmente o sinteză între hipnoză, relaxare şi imagerie mintală; aceasta comportă în plus anumite aspecte provenite din psihanaliză. Medicii care o practică o recomandă îndeosebi în stomatologie şi în mica chirurgie, unde se substituie anestezicelor. În obstetrică, ea permite pacientei să abordeze naşterea într-o stare de concentrare maximă a forţelor mentale şi psihice. Alte indicaţii terapeutice sunt angoasa, unele cazuri de depresie şi de obsesie, bolile psihosomatice, toxicomaniile;

- solarium: instituţie de tratament al unor afecţiuni prin helioterapie (cu lumina solară). Tratamentul unor cazuri de psoriazis, de exemplu, se face în solarii; - soluţie: lichid care conţine un corp în stare dizolvată. Unele medicamente sunt administrate sub formă de soluţii (apoase, uleioase etc.). Orice lichid care conţine una sau chiar mai multe substanţe în formă dizolvată. Sinonim: solvent; - solvit: substanţă conţinută sub formă dizolvată, într-o soluţie; - somathormon: hormon secretat de antehipofiză (lobul anterior al hipofizei, glandă situată la baza creierului), care asigură creşterea oaselor lungi şi intervine în metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor. În engleză, grouth hormone (GH); - somatic: care aparţine corpului în general. Acest termen trebuie înţeles ca opus termenului „psihic“ (care se referă la psihism). Adjectivul „psihosomatic“ califică orice boală organică (ulcer al stomacului, hipertensiune arterială, de exemplu), la originea căreia se află o cauză psihică; - somatologie: studiul anatomic şi fiziologic al corpului vieţuitoarelor; - somatomedină: factor de creştere secretat de către ficat, sub acţiunea somathormonului (hormonul de creştere) şi transportat în sânge, legat de proteine; - somatostatină: hormon secretat de către hipotalamus, sistemul nervos central, unele celule neuroendocrine ale tubului digestiv şi de către pancreas. Somatostatina are rolul de a inhiba secreţia a numeroşi hormoni. Ea diminuează şi mişcările muşchilor digestivi; - somn: stare fiziologică temporară, reversibilă imediat, care poate fi recunoscută prin suprimarea vigilenţei şi încetinirea metabolismului. Se deosebesc două tipuri de somn, somnul cu unde lente (sau somnul lent), denumit aşa deoarece electroencefalograma arată o predominanţă a undelor lente, şi somnul paradoxal, denumit aşa deoarece electroencefalograma făcută în timpul lui arată o intensă activitate cerebrală (unde rapide, ca în stare de veghe). Aceste două tipuri de somn se succed până la cinci-opt ori pe noapte. Se crede că majoritatea viselor au loc în timpul somnului paradoxal. Nevoia de somn survine în fiecare zi (ritm circadian) aproape la aceeaşi oră, sub efectul mecanismelor interne şi al influenţelor externe foarte complexe. Funcţia somnului nu a fost stabilită cu certitudine. El nu dă omului doar posibilitatea de a se reface după oboseala fizică şi nervoasă a zilei. Poate, de asemenea, să aibă drept funcţie, între altele, aceea de a permite satisfacerea nevoii de a visa.