Dicţionar medical

- parodontal (ţesut): ansamblul de ţesuturi care înconjoară dintele şi alveola dentară şi care contribuie la fixarea acestuia. Sinonim: periodontal (ţesut);

- parodontită: o parodontită este provocată de acţiunea nefastă a plăcii dentare şi a tartrului, care conţin numeroşi germeni, asupra ţesuturilor de susţinere a dintelui (gingie, os alveolar, cement). Se traduce printr-o gingie roşie şi umflată, care sângerează la cel mai mic contact, îndeosebi în cursul periajului dinţilor. Parodontitele cronice, foarte frecvente, afectează de obicei adultul în jur de 30 de ani. Evoluţia lor este foarte lentă; - parotidă: glandă salivară situată sub ureche; - parotidită: inflamaţie a glandei parotide (principala glandă salivară). O parotidită poate fi de origine virală sau bacteriană. Parotidita virală - cea mai frecventă -, se observă, în principal, în cursul oreionului. Provoacă o febră moderată şi se traduce printr-o umflătură dureroasă a celor două parotide. Tratamentul este cel al bolii în cauză. Parotidita bacteriană - purulentă - apare, în general, la o persoană în vârstă, a cărei stare bucodentară este precară sau care suferă de o boală ce provoacă o deshidratare. Semnele sunt aceleaşi ca şi cele ale unei parotidite virale, dar mai marcate şi unilaterale. Din orificiul canalului lui Stenon (canalul excretor al glandei parotide), la înălţimea molarilor superiori, ţâşneşte puroi. Tratamentul este cel al simptomelor (îngrijirea gurii), asociat cu luarea de antibiotice pe cale orală; - pasteureloză: boală infecţioasă provocată de o bacterie din genul Pasteurella. Este o boală care afectează omul şi animalul (bovine, porcine, iepuri, păsări). Animalul constituie rezervorul de germeni. Omul se contaminează prin inocularea directă a acestui germene, în cursul unei muşcături, a unei înţepături, zgârieturi, sau prin inhalarea germenelui la contactul cu un animal bolnav; - pată „cafea cu lapte“: pată cutanată de culoare galben deschis, rotundă şi plană. Petele „cafea cu lapte“ sunt provocate de o hipermelanoză (exces de melanină, pigmentul pielii) de origine genetică. Perfect de bine delimitate, nepruriginoase, acestea predomină pe torace şi pe regiunea lombară. Adesea, mai ales dacă sunt mici şi numeroase, nu sunt patologice. Totuşi, constituie uneori unul dintre simptomele unei afecţiuni ereditare: boala lui Recklinghausen, scleroza tuberousă a lui Bourneville; - pata mongolică: pată pigmentată, de culoare neomogenă, dar în care domină albastru-ardezie, situată la partea de jos a spatelui. Pata mongolică, deosebit de frecventă la sugari sau la copiii mici, asiatici şi negri, este provocată de o hipermelanoză (exces de melanină, pigment al pielii). Dispare adesea spontan, în timpul copilăriei; - pată rubinie: nodul benign, format dintr-o îngrămădire de minuscule vase sangvine cutanate. Petele rubinii afectează adultul, începând de la 40 de ani în sus. Acestea sunt mici proeminenţe emisferice de 1 până la 4-5 milimetri diametru, de culoare roşie sau violacee, foarte bine delimitate, care arată ca şi cum ar fi aplicate pe piele. Sunt situate mai ales pe trunchi şi la rădăcina membrelor. Asociate cu o insuficienţă hepatică sau, la femeie, cu un exces de hormoni estrogeni, aceste pete nu au, de cele mai multe ori, nici o semnificaţie patologică.