Dicționar medical

- discromatopsie: alterare a vederii culorilor. Discromatopsiile pot fi congenitale sau dobândite. Discromatopsiile congenitale sunt de origine ereditară şi afectează, în principal, bărbaţii (8% faţă de doar 0,45% pentru femei). Printre subiecţii atinşi, se deosebesc cei care nu percep nici o culoare, ci doar variaţiile de luminozitate şi cei care confundă anumite culori (persoanele afectate de daltonism, de exemplu). Discromatopsiile dobândite constituie, adesea, semnul deosebit de precoce al unei atingeri a sistemului de recepţie oculară (coroida, retina şi nerv optic). Discromatopsiile care se referă la roşu şi verde însoţesc, adesea, atingerile nervului optic, în timp ce acelea care se referă la galben şi albastru sunt asociate cu inflamaţii ale coroidei şi ale retinei;

- discromie: orice modificare a culorii normale a pielii, cauzată de o boală dermatologică sau characteristică altei boli a organismului; - disestezie: perturbarea percepţiei senzaţiilor, cauzată de o afectare parţială a fibrelor nervoase sensitive, când tegumentul respectiv este stimulat; - disfonie: anomalie a calităţii vocii, care devine răguşită, stinsă, prea ascuţită, prea gravă sau bitonală (emiterea simultană a două sunete). Există două tipuri de disfonie, după mecanismul implicat: tulburări ale mobilităţii laringelui, prin compresia sau iritarea nervilor care îl comandă, antrenând o paralizie; anomalie a însăşi mucoasei laringelui, mai ales a corzilor vocale. Principalele cauze ale paraliziilor sunt tumorile (ale glandei tiroide, ale esofagului, ale bronhiilor, ale faringelui), infecţiile (gripa, febra tifoidă), traumatisme (ale craniului, ale gâtului), atingeri neurologice ale trunchiului cerebral sau ale nervilor cranieni. Cauzele anomaliilor care afectează direct laringele sunt surmenajul vocii, laringitele acute, laringitele cronice, legate în particular de fumat şi mai ales cancerele laringelui. O disfonie nu trebuie banalizată sau neglijată, deoarece pacientul nu-şi dă seama de valoarea acestui semn; un examen medical aprofundat se impune de îndată ce alterarea vocii se prelungeşte mai mult de câteva zile; - dislipidemie: anomalie a nivelului de lipide din sânge; - disostoza: malformaţie congenitală gravă şi foarte rară a unuia sau mai multor oase. Transmiterea este adesea ereditară. În afara malformaţiilor vizibile, uneori majore ale regiunii în cauză (craniu alungit pe înălţime, degete de la mâini şi picioare fuzionate, pomeţi puţin dezvoltaţi), semnele observate sunt tulburări senzoriale (cecitate, surditate), o epilepsie sau o întârziere mintală. Evoluţia merge de la o extremă la alta, după tipul de disostoză: de la simpla malformaţie, unică şi stabilă, la decesul survenind la ceva vreme după naştere. Nu există un tratament curativ.