Discuţii în jurul sănătăţii materne la ONU

La începutul acestei săptămâni, la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, s-a deschis summitul pentru evaluarea progresului privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), obiective adoptate în urmă cu 10 ani de ONU. Acestea includ angajamente ambiţioase de reducere la jumătate a sărăciei şi sărăciei extreme în lume, până în 2015.

Alte şapte ţinte ale ODM se referă la un acces mai bun la învăţământul primar, reducerea mortalităţii infantile, îmbunătăţirea sănătăţii materne, lupta mai energică împotriva SIDA, malariei şi tuberculozei, promovarea egalităţii între sexe, conservarea mediului şi stabilirea unui parteneriat global pentru dezvoltare. Dezbaterile cele mai aprinse s-au dus în jurul Obiectivului 5, anume "îmbunătăţirea sănătăţii materne" şi modul în care acesta ar putea fi atins. Lobby-ul internaţional pro-avort susţine că serviciile de planificare familială, adică programele de avort şi contracepţie, ar trebui să fie soluţiile prioritare pentru problemele privind mortalitatea maternă. Pe de altă parte, experţii în asistenţă medicală, care lucrează în ţările în curs de dezvoltare, susţin că soluţiile la aceste probleme sunt cu precădere: accesul la îngrijirea medicală de bază, îngrijirea obstetrică de bază şi instruirea femeilor privind sănătatea lor. O replică la majoritatea pro-avort Într-un articol publicat în "The Washington Post" (19 septembrie 2010), deputatul american republican Chris Smith, membru în Subcomisia pentru Relaţii Externe privind Africa şi sănătatea globală a Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, avertiza Statele Unite să nu includă avortul în documentul final al acestei reuniuni. Temerile sale porneau de la faptul că "secretarul de stat Hillary Clinton a declarat public că ea crede că accesul la avort este parte a sănătăţii materne şi reproductive, ceea ce este împotriva înţelegerii a peste 125 de state membre ale ONU, care interzic sau limitează avortul în legile şi constituţiile lor". Pentru Chris Smith, reducerea mortalităţii materne şi mortalitatea infantilă sunt două obiective dintre cele mai realizabile astăzi, însă ele ar putea fi compromise dacă summitul ONU va fi influenţat de revendicările activiştilor pro-avort. Pentru a atinge obiectivul nr. 4, anume reducerea mortalităţii infantile cu două treimi în comparaţie cu nivelul din 1990, Chris Smith a afirmat că mai multe acţiuni cost-eficienţă trebuie realizate, anume "tratamentul şi prevenirea bolilor, un acces mai larg la alimentaţie adecvată, la apă curată, acces la vaccinuri în copilărie, la metodele de terapie de rehidratare orală, la antibiotice şi medicamente pentru a preveni transmiterea HIV de la mame la copii" . El a adăugat că şi copiii nenăscuţi au, de asemenea, o mare nevoie de îngrijire optimizată a sănătăţii, atât înainte, cât şi după naştere, "căci o sănătate bună începe din uter". Avortul, după părerea sa, este, "prin definiţie, moartea unui copil" şi, ca atare, subminează obiectivul 4. Iar "termenul înşelător de "avort sigur" produce confuzie, căci nici un avort - legal sau ilegal - nu este sigur pentru copil şi toate avorturile au consecinţe negative asupra sănătăţii, provocând inclusiv suferinţă emoţională şi psihică pentru mamă". Smith a mai subliniat că: "discuţiile despre "copiii nedoriţi" reduc copiii la simple obiecte, lipsindu-i de demnitatea umană inerentă, a căror valoare depinde de utilitatea lor percepută sau de cât de mult sunt doriţi. Nu trebuie decât să ne uităm la flagelul traficului de fiinţe umane, la exploatarea copiilor pentru muncă forţată sau la copiii soldaţi pentru a vedea unde duce o astfel de desconsiderare a valorii vieţii". Obiectivul 5, susţine Smith, reducerea mortalităţii materne cu 75% faţă de nivelul din 1990, poate fi atins prin "asistenţă calificată la naştere, tratamente pentru oprirea hemoragiilor, accesul la sânge adecvat, îngrijire obstetricală de urgenţă, acces la antibiotice, repararea fistulelor, nutriţie adecvată şi îngrijire corespunzătoare pre şi postnatală". Chris Smith a citat un studiu, publicat în aprilie 2010 în revista britanică "The Lancet" şi finanţat de fundaţia "Bill şi Melinda Gates", care raporta un declin de 35% al mortalităţii materne la nivel mondial, ceea ce înseamnă o scădere de la 526.300 de decese materne în 1980 la 342.900 în anul 2008. Aceste cifre confirmă datele raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) intitulat "Tendinţe în mortalitatea maternă", lansat la 15 septembrie 2010. Deputatul american a declarat că, "spre deosebire de miturile care predomină în acest domeniu, acest studiu arată că multe ţări care au legi ce interzic avortul au ratele mortalităţii materne printre cele mai scăzute din lume - Irlanda, Chile şi Polonia figurând printre ele". În încheiere, Smith a avertizat că scopul reuniunii la nivel înalt "ar trebui să fie o lume fără avorturi şi nu avort gratuit pentru fiecare". În studiul din "The Lancet", cercetătorii au fost surprinşi să constate că trei dintre cele mai bogate ţări din lume au rata mortalităţii materne în creştere. Printre acestea se află Statele Unite ale Americii, Canada şi Norvegia, ţări care au legi liberale cu privire la avort. Referitor la studiul amintit, dr. Dona Harrison, preşedintele Academiei Americane a Obstetricienilor şi Ginecologilor Pro-Life (AAPLOG), a declarat: "Acest studiu foloseşte cele mai bune metode statistice disponibile astăzi şi demonstrează clar că nu e nevoie de legalizarea avortului pretutindeni în lume ca mortalitatea maternă să scadă semnificativ. AAPLOG încurajează naţiunile membre ale ONU să continue să dezvolte o informare statistică mai bună, prin îmbunătăţirea identificării cauzei mortalităţii materne, în special a mortalităţii legate de avortul provocat, care este adesea subraportat sau neraportat". O strategie greu de împlinit În ultima zi a summitului, la iniţiativa secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, a fost lansată o "Strategie mondială pentru sănătatea femeilor şi copiilor". Iniţiativa a strâns 40 de miliarde de dolari, deocamdată reprezentând doar promisiuni venite din partea guvernelor şi a organizaţiilor private de caritate. Din partea ţărilor în curs de dezvoltare, există o lungă listă de promisiuni de angajare într-un proces de îmbunătăţire şi îngrijire a sănătăţii materne şi a copiilor, de alocare a unor sume mai mari de la bugeturile naţionale în acest scop. Dat fiind criza economică mondială şi dificultăţile economice cu care se confruntă toate ţările, s-au propus surse de finanţare "inovatoare" pentru a asigura finanţarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Propunerea a venit din partea preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, şi consta în înfiinţarea unei taxe pe tranzacţiile financiare internaţionale. Sarkozy a fost susţinut de reprezentanţii Braziliei, Chile şi Norvegiei. Sugestia a fost însă imediat respinsă de Banca Mondială. Rata globală a mortalităţii materne a scăzut cu o treime în ultimii 20 de ani, dar rămâne mai mare decât obiectivul privind sănătatea maternă, stabilit de ODM, se arată în raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ea ar trebui să scadă cu 5,5% pe an, de acum până în 2015, pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului. Rata anuală de scădere, începând din 1990, a fost de 2,3%.