Drept la replică: O prestaţie jurnalistică de nivel subuman

În legătură cu opiniile domnului Mitoş Micleuşanu referitoare la „straiele de lux ale Patriarhului“ din articolul intitulat „Figuri de înaltă altitudine“, apărut în ediţia electronică a săptămânalului „Academia Caţavencu“ din 25 mai 2009, facem următoarele precizări:

Jurnalistul dovedeşte ignoranţă şi maliţiozitate atunci când, în mod tendenţios, face asocieri forţate în legătură cu veşmintele arhiereşti. Dacă ar fi avut o minimă curiozitate profesională, jurnalistul „Academiei Caţavencu“ ar fi aflat - doar printr-o banală căutare pe internet - că veşmintele pe care le poartă ierarhii Bisericii nu reprezintă un capriciu personal, ci au valoare de simbol liturgic la nivel ortodox universal, iar prin calitatea, frumuseţea şi strălucirea lor ele reflectă demnitatea treptei arhiereşti, ca simbol al lucrării lui Hristos - „Arhiereul veşnic“ (Evrei 6, 20) şi „Domnul slavei“ (I Corinteni 2, 8). Simbolismul lor religios, instituţional, întemeiat scripturistic, exprimă legătura dintre slujirea preoţească a Bisericii cu preoţia lui Hristos Cel din ceruri, pentru că Biserica este icoana şi arvuna împărăţiei cerurilor. Prin forma, culoarea şi calitatea materialelor din care sunt confecţionate, veşmintele reflectă lumina cerească a harului sfinţitor şi creează o atmosferă de sărbătoare corespunzătoarte săvârşirii serviciului divin. Toate veşmintele liturgice noi sunt sfinţite, iar, înainte de îmbrăcare, fiecare se binecuvintează prin rugăciune compusă din versete biblice şi se sărută în semn de respect faţă de Hristos-Arhiereul şi faţă de lucrarea sfântă a Bisericii Sale. Potrivit rânduielilor liturgice, slujitorilor le este interzis a îmbrăca veşminte liturgice neîngrijite sau ponosite, sub pretextul smereniei, tocmai pentru că veşmintele au valoare de simbol care cheamă la curăţie şi lumină sufletească. Considerăm dezonorantă pentru domnul Mitoş Micleuşanu ignoranţa sa teologică şi uşurinţa cu care se hazardează să critice simboluri religios-liturgice în spirit de ofensă publică, contrar normelor legale (Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, art. 13, alin. 2) şi unei educaţii generale minime. (Biroul de Presă al Patriarhiei Române)