Drumul către Adevăr

Un articol de: Dumitru Manolache - 13 Noiembrie 2011

Editura "Christiana" din Bucureşti a publicat recent cartea fratelui Alexandru Mihail Niţă, de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din Arhiepiscopia Sibiului, intitulată "Paradiziaca expediţie". O propunere iniţiatică, un drum al regăsirii întru dreapta credinţă, astăzi, când, furaţi de "fantasticul" modernist, rătăcim abulici spre neunde, uitând că există şi un drum spre "fantasticul" real al Domnului.

Romanul fratelui Alexandru, "Paradiziaca expediţie", poate fi considerat, fără rezerve, o carte de învăţătură creştin ortodoxă şi chiar, fie şi numai în subsidiar, rezultatul duhovnicesc al propriei "expediţii" spirituale. Căci fratele Alexandru a trăit la propriu aventura "apocalipsei" (în sensul etimologic al lui "apokalypsis", adică al revelaţiei, descoperirii, cum explică în postfaţa volumului Răzvan Codrescu), renunţând la fantasticul înşelător al lumii moderne, subjugată de tehnicism şi confort sclipitor, secătuită de sens, pentru a descoperi şi a trăi "fantasticul real al lui Dumnezeu, adică minunile istoriei mântuirii, culminând în Hristos", cum sugestiv remarcă pr. prof. dr. Vasile Mihoc în cuvântul înainte al cărţii. Şi aceasta pentru că Alexandru Mihail Niţă, profesorul de muzică în Bucureştii anilor â80, avea să guste din cucuta exilului, peste ocean, în ţara lui Sam - expresia absolută a lumii rătăcite de astăzi - pentru ca apoi să pornească într-o altă călătorie, de data aceasta spre aflarea Adevărului, în lucrarea harică a Duhului Sfânt ce zideşte veşnicia în Athos, unde avea să se nevoiască în chinoviile româneşti de la Prodromu şi Colciu. Astăzi, fratele Alexandru respiră în lucrarea harului în Grădina Maicii Domnului de acasă, adică în mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus. Tradiţia ce limpezeşte mistic sensul istoriei "Paradiziaca expediţie" a unui echipaj ultrasofisticat, având în frunte un misterios Sir Maxwell, cu personaje aparţinând unui cerc restrâns, ocult, la rându-i controlat şi dirijat de Sam (întruchipare a îngerului căzut pe pământ), porneşte din Patmos, locul în care Hristos Şi-a arătat dumnezeirea, încă o dată, în revelaţia ucenicului Său Ioan, într-o călătorie spre aflarea Adevărului acestei lumi. În fond, discutăm despre o întoarcere. O redescoperire. Un drum de tip iniţiatic "în care Tradiţia răspunde provocării eshatologice şi limpezeşte mistic sensul ultim al Istoriei, dar şi al omului repus pe traiectoria mântuirii", cum sugestiv remarcă semnatarul postfaţei. Redefiniţi în aristocraţi ai spiritului După o serie de uimitoare aventuri, această adevărată arcă a lui Noe a timpului pe care îl trăim, cu pasagerii săi ce se redefinesc din mers "din aristocaţi de sânge, în aristocraţi ai spiritului", cum spune Răzvan Codrescu, "evadează" din prezent, din civilizaţia postmodernă, satanizată, secularizată până la refuz, acostând la ţărmul Athosului, redescoperind astfel sensul şi menirea lumii în ipostaza ei "paradiziacă". Lumea Athosului, cu sfinţii părinţi şi cu sfinţii din ceruri, se revelează echipajului (protestant, anglican etc.) reconvertit la adevărata credinţă, cea ortodoxă, ca unică soluţie răscumpărătoare a vremurilor de pe urmă. Concluzionând, spunem şi noi, deodată cu părintele profesor Vasile Mihoc, că această carte "ne introduce atât în universul geografic şi istoric al Muntelui Athos, cât şi, mai ales, în sublimitatea universului său duhovnicesc… Cititorul curios va descoperi nu doar o lectură incitantă, ci şi o informaţie debordantă, care îl introduce într-un larg evantai de domenii (pe măsura culturii intelectual - teologice a fratelui Alexandru, am spune noi, n.r.) dintre cele mai interesante. Toate menite să-l ajute ca şi el, la rându-i, să-şi afle sau să-şi lumineze calea".