Dubravka Ugresic, invitată la Festivalul Internaţional de Literatură

Un articol de: Eliza Dumitrescu - 01 Noiembrie 2010

Desfăşurat în perioada 28-30 octombrie, Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB) a încercat, la cea de-a treia ediţie, să "rescrie harta Europei". În trei zile de festival, un public pasionat de carte a fost în preajma unor nume interesante ale literaturii din ţară şi din străinătate, care, prin dezbateri, lecturi şi dialog, au lăsat să iasă la iveală particularul în graniţele unui spaţiu cultural balcanic, marcat istoric şi politic, oarecum unitar.

Despre evenimentul care se desfăşoară de trei ani la Muzeul Ţăranului Român (MŢR), Bogdan-Alexandru Stănescu, preşedintele FILB, a declarat că scopul festivalului nu este acela de a atrage un public tot mai numeros, cât de a regăsi, de fiecare dată, "200 de oameni pe care să-i cunoaştem deja". Este un eveniment pentru cunoscători, în continuă creştere pentru că, după cum a adăugat Stănescu, "festivalul a devenit un bulgăre de zăpadă care o ia la vale şi se face din ce în ce mai mare", mai ales că, de anul acesta, iniţiativa literară a adăugat notorietate, devenind partener al Festivalului de Literatură "Tanpinar" de la Istanbul şi al proiectului multidisciplinar "The Knot". Trei oameni şi un eveniment internaţional "Este un proiect individual făcut de trei oameni după ziua de lucru, un proiect cu un buget extrem de mic. Eu m-am ocupat de invitarea autorilor străini, am scris textele de catalog, Oana Boca a făcut tot ce înseamnă comunicare cu presa, catalog, Laurenţiu Midvighi a făcut partea grafică, iar Vasile Ernu s-a ocupat de strângerea de fonduri", a spus Bogdan Stănescu. În 2010, manifestările s-au concentrat asupra literaturii spaţiului balcanic. Printre invitaţii la eveniment s-au numărat scriitori care abordează teme cu specific regional, de o configuraţie/hartă est-europeană, trasată de interese convergente ale scriitorilor balcanici: "teroarea istoriei" şi miraculosul cu rădăcini în imaginarul popular, universul carceral, exilul şi/sau izolarea disidentului în propria patrie, comunismul, chestionarea formulelor sociale oferite (dictatură/ democraţie). Printre oaspeţii ediţiei 2010 îi amintim pe Adam Bodor, scriitor maghiar, născut în România, Zaza Burchuladze din Georgia, Ognjen Spahic din Muntenegru. Cei care au fost la MŢR în serile de 28, 29 şi 30 octombrie au putut descoperi un Bodor, care s-a raportat la închisoarea făcută în România, la Gherla, un Ognjen Spahic, marcat de romanul său, "Copiii lui Hansen" (despre ultima leprozerie din Europa, din România), dar şi pe Zaza Burchuladze, care a vorbit despre "Infuzie de Kafka", despre aspectul mcdonaldizării lumii, al practicilor de consum extinse cinic până în miezul mecanismelor credinţei. "Patriile opresive sunt mult mai traumatice decât unele exiluri" În ultima seară a fost prezentă invitata specială, Dubravka Ugresic, una dintre cele mai importante scriitoare contemporane din Europa Centrală şi de Est. Născută în Croaţia, scriitoarea s-a afirmat, încă din anii â80, cu povestiri şi romane, ce au avut ca fir conductor chestionarea valorilor dominante. Prin critica naţionalismului violent din fosta Iugoslavie, Ugresic a devenit incomodă, în anii â90, fapt ce a determinat-o să părăsească Croaţia. Victimă a unei violente campanii de presă, scriitoarea, supranumită de naţionalişti "trădătoare", "inamic public" şi chiar "vrăjitoare", a declarat: "Nu sunt deloc convinsă că toate exilurile sunt traumatice. Patriile opresive sunt mult mai traumatice". "Ministerul durerii" şi "Muzeul capitulării necondiţionate" sunt cărţi semnate Dubravka Ugresic, traduse în limba română. De-a lungul celor trei ani, la festivalul dedicat literaturii de la Bucureşti au fost prezenţi scriitori din Ungaria, Irlanda, Germania, Albania, Portugalia, Rusia. Anul trecut, de pildă, a fost prezent Jose Luis Peixoto, tânărul scriitor portughez cu o evoluţie fulminantă, multiplu premiat şi implicat în realizarea unui proiect complex, literar şi muzical al trupei Moonspell. Peixoto a fost uşor de convins să vină în România, având în vedere că două romane ale sale erau în curs de traducere la momentul respectiv, pentru că "nici un autor nu vine dacă nu este tradus", după cum a precizat Stănescu. Cât priveşte ediţia de anul viitor, organizatorii o anunţă ca fiind una specială. Bogdan-Alexandru Stănescu, preşedintele festivalului, a menţionat: "Va fi o ediţie dedicată total literaturii iugoslave, pentru că la anul se împlinesc 20 de ani de la despărţirea fostei Iugoslavii şi vrem să invităm scriitori din toate ţările care s-au desprins".