Duminică, românii votează uninominal

▲ Duminica aceasta, 18.313.440 de români sunt chemaţi la urne pentru a alege, pentru prima dată in istoria scrutinelor, prin vot uninominal, 452 de parlamentari, adică 137 de senatori şi 315 deputaţi ▲ Prima etapă de distribuire a mandatelor se face pentru candidaţii care reuşesc să obţină 50% plus 1 din voturi ▲ La alegerile parlamentare din 30 noiembrie au intrat în cursă 2.965 de candidaţi, din care 2.070 vor încerca să obţină un mandat în Camera Deputaţilor, iar 895 un fotoliu în Senat ▲

Românii sunt chemaţi dumininca aceasta la urnele de vot pentru a-şi alege pentru prima dată în mod direct reprezentanţii în Parlament, prin intermediul votului uninominal. Întrebaţi fiind dacă doresc să îşi aleagă în mod direct parlamentarii, românii au spus „da“ prin intermediul referendumului din 25 noiembrie 2007. Totuşi, legea votului uninominal, aşa cum a fost ea aprobată de Parlament, nu impune un sistem de „vot uninominal pur“. Astfel, o parte dintre candidaţi vor fi aleşi în acest sistem, însă, şansele sunt ca cei mai mulţi dintre parlamentari să fie desemnaţi după ce Biroul Electoral Central (BEC) va strânge la nivel central voturile pentru partide. Parlamentarii desemnaţi de BEC vor fi aceia care nu au reuşit să întrunească jumătate plus unu din numărul de voturi dintr-un colegiu. Ce este un colegiu uninominal Spre deosebire de votul pe liste, când parlamentarii de pe o listă reprezentau un judeţ întreg, acum, la votul uninominal ţara a fost împărţită în colegii uninominale. Judeţele, sectoarele, dar şi diaspora au fost împărţite în colegii uninominale, acestea fiind de două feluri: pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. Într-un colegiu uninominal se alege un singur deputat sau senator. Pentru că un senator este ales cu mai multe voturi decât un deputat, un colegiu pentru Senat va îngloba mai multe colegii pentru Cameră. Un alegător va aparţine deci de colegii diferite pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. Fiecare partid poate propune un singur candidat pentru un colegiu, fie el pentru Cameră sau pentru Senat. Când va ajunge la urne, alegătorul va primi două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaţilor şi altul pentru Senat, se arată în legea cu privire la votul uninominal. O noutate: votul alb Fiecare partid propune un singur candidat pentru un colegiu, fie el pentru Cameră sau pentru Senat. Când va ajunge la urne, alegătorul va primi două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaţilor şi altul pentru Senat. În momentul în care intră în cabina de vot, alegătorul pune ştampila pe căsuţa cu candidatul pe care îl susţine. Dacă ştampila este pusă în afara căsuţei, sau pe mai multe căsuţe, votul devine nul. Spre deosebire de alegerile de până în prezent, votul uninominal mai aduce o noutate, respectiv „votul alb“. Votul alb este atunci când alegătorul nu a pus ştampila pe nici unul dintre candidaţi, voturile albe urmând să fie numărate la final. Circumscripţia 43, pentru românii din diasporă O altă noutate pe care o aduce votul uninominal este circumscripţia electorală pentru românii din diasporă. Circumscripţia electorală numărul 43 este cea a diasporei. În această circumscripţie au fost trasate patru colegii uninominale pentru Camera Deputatilor, din care vor rezulta patru deputaţi, şi două pentru Senat, deci doi senatori. Primul lucru pe care Biroul Electoral al circumscripţiei 43 îl va face, după închiderea urnelor, va fi să constate câţi dintre candidaţii înscrişi au obţinut suficient de multe voturi cât să treacă pragul electoral. Potrivit legii, asta înseamnă că partidul trebuie să fi obţinut 5% din voturi la nivel de ţară pentru partide. Dacă sunt alianţe formate din două partide - pragul electoral este 8%, dacă sunt alianţe din trei partide - pragul este 9%, iar din patru sau mai multe partide - pragul 10%. Totodată, pentru ca un partid să atingă pragul, el poate să câştige cel puţin şase colegii pentru Camera Deputaţilor sau trei de la Senat (adică acei candidaţi trebuie să fi obţinut cele mai multe voturi în colegiile lor, fără să fie nevoie să îndeplinească alte condiţii). Prima etapă, de atribuire a mandatelor Prima etapă de distribuire a mandatelor se face acelor candidaţi care reuşesc să obţină 50% plus 1 din voturi. Aceştia câştigă un mandat de deputat sau senator, în colegiu în care au candidat. Dacă nu obţine nimeni un mandat sau chiar dacă acest lucru se întâmplă, restul de mandate vor fi distribuite de Biroul Electoral al circumscripţiei. Atribuirea se face după o formulă care ţine cont de numărul de voturi pe care un partid le obţine în circumscripţie, deci nu vor conta numai voturile pe care le va obţine candidatul prin forţe proprii. Redistribuirea mandatelor În cazul în care nu au fost ocupate fotoliile de deputat sau de senator în prima etapă, atunci aceste locuri vor fi redistribuite după calculele care se vor face la nivelul BEC. Aici se vor aduna toate voturile care nu au fost luate în calcul în circumscripţiile electorale. Pentru atribuirea acestor mandate, se vor însuma nu numai voturile pe care le-a obţinut candidatul, dar şi voturile pe care le-a obţinut partidul său la nivelul întregii ţări, se mai arată în legea uninominalului. Aici, cele mai avantajate vor fi, bineînţeles, partidele mari. Modul de atribuire al mandatelor pe care parlamentarii l-au prevăzut în lege este suficient de complicat cât să le creeze probleme şi celor de la Biroul Electoral Central. La începutul campaniei, cei cinci membri ai Biroului Electoral Central, majoritatea jurişti, au fost instruiţi privitor la modul de calcul de către specialişti de la Institutul Naţional de Statistică. După şase ore de explicaţii, specialiştii au constat însă că este nevoie de încă un training. Alegerea minorităţilor naţionale Constituţia României oferă minorităţilor naţionale care nu întrunesc numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură persoană. Asta o spune Constituţia, la articolul 62. Pentru că reprezentanţii minorităţilor aveau puţine şanse să fie aleşi într-un colegiu uninominal, unde probabil majoritari erau românii, când au întocmit legea, aleşii au decis că minoritarii se vor alege într-un singur colegiu. Acest colegiu va cuprinde toată România, iar voturile pentru reprezentanţii minorităţilor se vor aduna nu numai de pe un teritoriu restrâns, cum este un colegiu uninominal, ci din toată ţara. Astfel, numele celor care candidează din partea minorităţilor apar pe toate buletinele de vot, indiferent de colegiul uninominal, inclusiv pe cele pentru diasporă. Pentru acei minoritari care nu au atins pragul electoral, legea prevede că se va stabili un coeficient electoral la nivel naţional. Numărul de voturi valabil exprimate în toate colegiile pentru Camera Deputaţilor se împart la numărul de colegii uninominale pentru deputaţi (practic viitorul număr de deputaţi, 315), sau de senatori (137). Organizaţiile minorităţilor care au obţinut cel puţin 10% din acest coeficient au dreptul să trimită un deputat în Parlament. Dacă sunt mai mulţi din partea unei asociaţii, va merge acela care a obţinut cele mai multe voturi. Caz concret: Uniunea Elenă din România Spre exemplu, Uniunea Elenă din România a desemnat pe Gabriel Dragoş Zisopol, cetăţean român de origine elenă, preşedinte al Uniunii. Pentru ca acesta să ajungă ocupe un fotoliu de deputat, va trebui să obţină minimum 10% din coeficientul electoral la nivel naţional. Adică, 10% din numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional împărţit la 315 (numărul de deputaţi). Candidatul Uniunii Elene va apărea pe toate buletinele de vot atât din ţară, cât şi din diasporă, deci, va putea fi votat de orice cetăţean român cu drept de vot. Să presupunem că din cele peste 18 milioane de români cu drept de vot se prezintă la vot 10 milioane de români, care vor avea voturi valabil exprimate. Aceasta înseamnă că va fi un coeficient electoral de 31.746 (10 milioane de voturi împărţit la 315 funcţii de deputat - n.r.). Pentru ca Zisopol să iasă deputat, ar trebui să obţină minimum 3.174 de voturi (10% din coeficient). Uniunea Elenă din România (UER) a fost înfiinţată în anul 1989, şi reuneşte cetăţeni români de origine greacă şi mulţi filoeleni, organizaţi în comunităţi greceşti teritoriale. UER este o organizaţie echidistantă faţă de partidele politice din ţară şi din străinătate, sprijinind enoriaşii români şi greci prin puntea spirituală comună, indestructibilă a credinţei ortodoxe. ▲ Cine candidează în România La alegerile parlamentare din 30 noiembrie au intrat în cursă 2.965 de candidaţi, din care 2.070 vor încercă să obţină un mandat în Camera Deputaţilor, iar 895 un fotoliu în Senat, potrivit Biroului Electoral Central. Cele mai multe candidaturi se află pe listele Alianţei PSD plus PC şi PNL, care au înregistrat câte 452 de candidaţi, din care 315 pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat. PDL are 451 de candidaţi, dintre care 314 la deputaţi şi 137 la senatori, UDMR - 449 de candidaţi (313 la deputaţi şi 136 la senatori), iar PRM - 441 de candidaţi (309 la deputaţi şi 132 la senatori). În cazul partidelor neparlamentare, PNG-CD deschide lista cu cei mai mulţi candidaţi. Această formaţiune şi-a desemnat candidaţi în toate cele 452 de colegii uninominale. Alianţa Partidul Verde Ecologist a înscris în campanie 119 candidaţi, dintre care 70 pentru Camera Deputaţilor şi 49 pentru Senat. Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale are 96 de candidaţi, 70 pentru Camera Deputaţilor şi 26 pentru Senat, Partidul Socialist Român - 2 candidaţi, unul la Cameră şi unul la Senat, iar Partidul Naţional Democrat Creştin - un candidat la Camera Deputaţilor, la fel şi Partidul României Europene. La alegerile din 30 noiembrie vor candida şi 31 de independenţi - 28 la Camera Deputaţilor şi 3 la Senat, iar organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au 18 candidaţi, pentru colegii de deputaţi.