Durerile poluării aerului

Într-o recentă călătorie cu avionul pe deasupra Europei, am avut ocazia să parcurg un articol apărut în prestigiosul cotidian francez "Le Monde", care se referea la un studiu inedit, legat de poluarea aerului în relaţie cu speranţa de viaţa. Deoarece unele dintre aspectele acestui studiu ne privesc în mod direct, vă voi prezenta în continuare câteva date interesante.

Studiul a fost realizat în cadrul unui program european numit Aphekom, efectuat de 60 de cercetători din 12 ţări europene. Aceştia au urmărit, timp de trei ani, poluarea din 25 de oraşe mari, care, în total, sunt locuite de 39 de milioane de oameni. Cercetătorii au calculat, plecând de la măsurătorile poluării aerului cu particule fine (praf) în cele 25 de oraşe şi de la datele publicate în literatura ştiinţifică, referitoare la speranţa de viaţă a populaţiei de peste 30 de ani, scăderea acesteia din cauza factorului menţionat. Rezultatele sunt surprinzătoare şi, din păcate, pe primul loc în privinţa poluării cu particule fine se situează Bucureştiul (38,2 micrograme pe m3 medie anuală). La polul opus, contând ca cel mai "curat" oraş din Europa, se situează Stockholm, cu 9,4 micrograme. Iată şi câteva valori intermediare: Budapesta - 33,7; Atena - 29,4; Viena - 21,6; Roma - 21,4; Bruxelles - 19; Strasbourg - 16,6; Paris - 16,4; Londra - 13,1; Malaga - 12,8; Dublin - 10,5. Studiul a realizat şi un calcul privitor la posibila reducere a duratei de viaţă cauzată de această poluare. Astfel, un bucureştean pierde, în medie, 22 de luni de viaţă, un sloven 10 luni, un francez 5 luni, un englez 2,5 luni, iar suedezul nu este afectat deloc. Un alt aspect al studiului a fost cel al relaţiei dintre poluarea atmosferică şi bolile cronice. S-a dovedit, astfel, că populaţia care locuieşte în apropierea unor şosele foarte frecventate (mai mult de 10.000 de vehicule pe zi) a prezentat cu 15% mai multe cazuri de astm, cu 23% mai multe bronşite cronice şi cu 25% mai multe boli cardiovasculare (la persoanele de peste 65 de ani). Costul suplimentar cauzat de afecţiunile provocate ca urmare a impactului cu particule fine este estimat, pentru continentul nostru, la aproximativ 31,5 miliarde de euro anual. Evident, este un cost foarte ridicat, care agravează situaţia sistemelor de sănătate, fapt care impune luarea unor măsuri. Una dintre aceste măsuri este şi hotărârea Uniunii Europene de a se fixa o valoare limită de 25 micrograme pe m3 pentru anul 2015, urmând ca aceasta să fie reverificată, în sensul scăderii, în anul 2020. Pentru informarea dumneavoastră, valorile limită pentru Statele Unite sunt 15 micrograme, iar pentru Australia 10. Este bine să se ştie că poluarea aerului determină mai multe infarcte de miocard decât cafeaua şi cocaina (din cauza faptului că numărul celor expuşi la poluarea aerului este mult mai mare decât cel al consumatorilor drogurilor sus-menţionate). Dacă ţinem seama de faptul că, în ultimele zile, au existat şi există serioase probleme de poluare radioactivă a aerului în Extremul Orient, cu consecinţe posibil dureroase pentru populaţia zonei, ne putem considera, deocamdată, mai norocoşi ca alţii. Cu toate acestea, organismele guvernamentale naţionale şi supranaţionale europene ar trebui să-şi intensifice eforturile legale necesare pentru purificarea continuă a aerului pe care îl respirăm.