Economia mondială s-a redresat, dar criza continuă să persiste

În pofida timidelor semne de revigorare, economia mondială nu a scăpat încă din ghearele crizei şi riscă să fie afectată pe termen lung de şomaj şi de problemele ridicate de sistemul bancar internaţional foarte slăbit, conform mai multor experţi şi analişti economici

Parcă ameţită de constatarea unor indicatori economici mai buni decât cei prevăzuţi, Administraţia americană s-a grăbit să proclame începutul sfârşitului crizei economice globale, animată şi de semnalele venite de la China, care continuă să afişeze o creştere economică substanţială chiar şi atunci când restul lumii economice se află în apă până la gât. Anunţatul sfârşit al crizei înseamnă calm pe pieţele financiare, care sunt aşteptate să crească. „Există semne ale încetinirii crizei“, susţine şi un fost înalt oficial al Fondului Monetar Internaţional, care însă a dorit să-şi păstreze anonimatul. Astfel, riscul unei noi convulsii economice cu efecte resimţite global, precum cea a prăbuşirii băncii americane Lehman Brothers - ce s-a aflat în epicentrul crizei mondiale - pare să se fi diminuat considerabil. „Statele folosesc toate mijloacele de care dispun pentru a evita falimentul unei noi instituţii financiare majore“, comentează Cinzia Alcidi, economist la Centrul pentru Studii Europene de la Bruxelles. „Am evitat prăbuşirea castelului de cărţi de joc al finanţelor internaţionale“, s-a mărginit să comenteze şi Elie Cohen, economist la Centrul Naţional francez de Cercetare Ştiinţifică (CNRS). Şi totuşi, nu trebuie să ne abandonăm optimismului, pentru că sfârşitul crizei este sinonim cu o puternică creştere economică, creştere ce nu a fost încă obţinută, mai avertizează analiştii economici. „Economia mondială va stagna la un nivel foarte scăzut pentru un timp foarte îndelungat“, prezice François Bourguignon, fost vice-preşedinte al Băncii Mondiale, explicând că trâmbiţatul sfârşit al crizei este, de fapt, doar sfârşitul prăbuşirii economice, în timp ce ieşirea completă din criză presupune şi clădirea unor trepte solide pentru ridicarea economică la nivelul anterior prăbuşirii. „Pentru moment, criza este ţinută sub control, dar efectele sale sunt, în continuare, foarte grave“, mai subliniază Elie Cohen, care estimează că economia mondială se află „la momentul adevărului“. Explozia şomajului constituie un test economic major. Conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii, pe glob s-ar putea afla, până la sfârşitul acestui an, cu peste 59 de milioane de şomeri mai mult decât cifra înregistrată în 2007, fapt ce reprezintă o creştere de 31%, iar stagnarea recesiunii sau oprirea prăbuşirii economice nu este echivalentă inversării acestei tendinţe de proliferare a şomajului. „Într-o economie care se opreşte din cădere, dar care stagnează sau începe să urce foarte încet, şomajul va continua să crească“, susţine şi François Bourguignon. Consecinţa directă a acestei situaţii este că venitul pe gospodărie va scădea, fapt ce va atrage după sine şi scăderea consumului, unul dintre principalele motoare ale economiei. „Creşterea economică mondială nu va mai fi alimentată în mod artificial de capacitatea de îndatorare a gospodăriilor americane“, mai susţine Elie Cohen. Capacitatea băncilor de a susţine relansarea economică constituie un alt motiv de nelinişte pentru experţi, în special în cazul Europei, unde firmele şi companiile sunt dependente exclusiv de credite bancare pentru a-şi putea finanţa investiţiile.