Educaţia în şcoli pentru reducerea afecţiunilor bronho-pulmonare, necesară

Data: 11 Decembrie 2014

Strategia de control al tutunului trebuie să fie una coerentă, legislaţia din acest domeniu - refăcută, iar educaţia în şcoli, grădiniţe şi facultăţi în privinţa consumului de tutun trebuie să fie dezvoltată, a declarat preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan, care a afirmat că aceste măsuri ar putea ajuta la scăderea incidenţei şi a prevalenţei afecţiunilor pulmonare, informează Agerpres. "Pentru reducerea incidenţei şi prevalenţei acestei afecţiuni ar trebui în primul rând ca Strategia de control al tutunului să fie extrem de coerentă, lucru care nu se întâmplă la noi în ţară. Aici trebuie regrupată şi refăcută legislaţia antitabac, de asemenea să ne aliniem la ultimele directive ale UE, inclusiv la pachetul generic. Să nu uităm nuanţele educative care trebuie făcute coerent în cadrul unui program în grădiniţe şi şcoli şi la corpul universitar şi la nivel de studenţi. Al doilea element important este existenţa unui program pentru pacientul de BPOC (Bronhopneumonie Obstructivă Cronică) în care activităţile societăţii care sunt organizate anual pe mai multe planuri, inclusiv campaniile de spirometrie, să permită un acces crescut al acestui bolnav la terapii multiple şi algoritmuri terapeutice importante", a afirmat joi Florin Mihălţan cu prilejul unui forum privind BPOC.

Potrivit medicului, informaţia la nivelul medicului practician ar trebui reactualizată, întrucât în România paleta terapeutică se îmbogăţeşte de la un an la altul şi în felul acesta medicii trebuie să fie la zi cu toate aceste tipuri de terapii existente. "Medicul de familie este o verigă destul de importantă pentru că el închide un cerc în care pendulează de obicei bolnavul cu BPOC — între medicul specialist, medicul internist, uneori şi medicul de familie. El are misiunea de a supraveghea modul de administrare a terapiei, complianţa la tratament şi de a sesiza orice schimbare care se produce din punctul de vedere al calităţii vieţii sau a funcţiei respiratorii la un astfel de pacient", a susţinut medicul pneumolog.

Mihălţan a făcut referire la un studiu care încearcă să contureze profilul pacientului cu BPOC din România. "Acest studiu a urmărit modul în care un contact permanent între medic şi pacient, cu urmărirea activităţii fizice a pacientului într-o perioadă în care el este aparent stabil şi sub un tratament care îi permite o stabilitate a bolii, poate să influenţeze bunul mers al bolii. Studiul a demonstrat că acest contact permanent, activitatea fizică măsurată de noi cu pedometru, ca şi o complianţă bună la tratament sunt factorii care permit ca boala să fie în continuare într-o fază stabilă şi să se resimtă o ameliorare evidentă în calitatea vieţii acestui pacient. Studiul este făcut de un grup de colegi, peste 30, membri ai Societăţii Române de Pneumologie", a declarat Mihălţan.