Elevii Seminarului din Iaşi sunt povăţuiţi prin icoană de sfinţii teologi zugrăviţi în Capela „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“

Principalele registre pe zidurile de miazăzi şi de miazănoapte în naos cuprind şirul sfinţilor teologi, ţinând cont că această capelă este un spaţiu de formare pentru tinerii teologi. Un alt element important este prezenţa sfinţilor români, dintre care amintim pe mucenicii Brâncoveni, Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, Calinic de la Cernica sau Teodosie de la Brazi.

Marii teologi ai creştinismului precum Sfântul Vasile cel Mare, Grigorie Teologul sau Grigorie de Nyssa, Maxim Mărturisitorul sau Grigorie Palama povăţuiesc pe elevii Seminarului Teologic Sfântul „Vasile cel Mare“ din Iaşi nu doar la orele de curs, ci şi la orele de practică liturgică şi de rugăciune. Sfinţii teologi sunt prezenţi printre elevi prin chipurile ce au fost reprezentate în capela „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ a Seminarului. „Capela «Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena» este strâns legată de existenţa Seminarului, fiind una dintre componentele acestui complex. Aici se desfăşoară zilnic programul liturgic al Seminarului, iar miercurea şi vinerea - Sfânta Liturghie. Programul iconografic respectă în linii mari tradiţia picturii bizantine, cu unele aspecte specifice locale. Proiectul a fost discutat şi aprobat în versiunea finală de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române“, a explicat părintele Dragoş Ciprian Bahrim, directorul Seminarului „Sfântul Vasile cel Mare“ din Iaşi. Pictură bizantină cu influenţe sârbeşti Deşi stilul este unul bizantin autentic, pictura capelei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ are unele particularităţi. Este vorba de o oarecare influenţă sârbească în pictură, ce pare să dea mai mult dinamism sfinţilor, chemând în acelaşi timp la rugăciune şi la urcuşul spre desăvârşire. „Stilul în care s-a pictat este unul bizantin, însă pictorii noştri şi-au lăsat oarecum amprenta asupra picturii, pentru că este normal ca orice pictor să facă acest lucru. De asemenea, în reprezentarea sfinţilor şi a scenelor de pe pereţii capelei putem observa unele influenţe sârbeşti. Nu sunt influenţe de la o singură biserică, ci câteva aspecte de la picturile din diferite biserici sârbeşti“, a explicat părintele Cristian Moraru, directorul Centrului de Conservare şi Restaurare a Patrimoniului de Artă Creştină RESURRECTIO, centru care s-a ocupat de pictarea capelei. Sfinţii teologi şi sfinţii români predomină în capela „Sfinţii Împăraţi“ Partea centrală a capelei, naosul, este dominat de prezenţa Pantocratorului pe boltă, încadrat de cei patru evanghelişti, Matei, Marcu, Luca şi Ioan. Pe laturile de miazănoapte şi de miazăzi, deasupra ferestrelor sunt reprezentate scenele Naşterii Domnului şi cea a Învierii, care predomină cele două laturi ale lăcaşului de cult. În acelaşi registru de înălţime, deasupra sfântului altar, dominantă este imaginea Bunei Vestiri, iar în partea de apus, cea a Adormirii Maicii Domnului. „Principalele registre pe zidurile de miazăzi şi de miazănoapte în naos cuprind şirul sfinţilor teologi, ţinând cont că această capelă este un spaţiu de formare pentru tinerii teologi. Şirul acestor sfinţi cuprinde întreaga tradiţie răsăriteană, începând cu Sfântul Ioan Teologul şi Dionisie Areopagitul, încheind cu marii teologi de secol XIV, precum Nicolae Cabasila sau Grigorie Palama. Între ei, teologi care şi-au adus cea mai mare contribuţie la cristalizarea teologiei ortodoxe, precum sfinţii capadocieni, Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Grigore de Nyssa, Irineu al Lyonului, Chiril al Alexandriei, Maxim Mărturisitoul, Ioan Damaschin sau Simeon Noul Teolog“, a mai explicat părintele director Dragoş Ciprian Bahrim. Şirul de teologi este continuat de Sfântul Nicodim Aghioritul şi Paisie de la Neamţ, ctitorii Filocaliei şi continuatori ai tradiţiei teologice ortodoxe. Pentru că fiecare dintre sfinţii reprezentaţi pe pereţii capelei a îmbogăţit cu câte ceva teologia ortodoxă, pictorii au pus în mâinile sfinţilor suluri de hârtie ce cuprind elemente specifice din propria lor învăţătură. Un alt element important este prezenţa sfinţilor români. Între ei, într-o poziţie centrală, la limita dintre naos şi intrarea în biserică, sunt sfinţii martiri Brâncoveni. S-au ales pentru exemplul de mărturie creştină pe care l-au dat cei patru fii şi voievodul mucenic. Cafasul capelei cuprinde în special scene biblice cu referire la tineri, precum scena celor trei tineri în cuptorul din Babilon, ca exemplu de credinţă statornică, sau scenele Învierii fiului văduvei din Nain sau a Învierii lui Lazăr. Catapeteasma, sculptată şi aurită Un alt element deosebit al capelei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ a Seminarului din Iaşi este catapeteasma, sculptată cu măiestrie, ce redă unele din reprezentările de pe pereţii exteriori ai Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi. Aceasta a fost sculptată în lemn de tei de către profesorul Gheorghe Gheorghiţă Vornicu din Iaşi şi urmează să fie aurită în perioada următoare. De asemenea, aurită cu foiţă de aur este şi cupola bisericii. „Iniţial nu era vorba de aurire, însă, la îndemnul Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, am pus foiţă de aur. Pentru că Preafericirea sa a dorit ca predominant în pictură să fie auriul“, a explicat părintele Cristian Moraru. Lucrările la pictură au început în primăvara anului 2007 şi au fost executate timp de un an. Întregul ansamblu de clădiri de la Seminarul Teologic „Sfântul Vasile cel Mare“ din Iaşi, inclusiv capela „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, a fost finanţat de către Primăria municipiului Iaşi. Aceasta a dat bani atât pentru ridicarea clădirilor, cât şi pentru realizarea picturii, după ce capela a fost finalizată.