Episcopia Râmnicului în perioada interbelică

A fost reşedinţa celor 40 de episcopi râmniceni care au păstorit, de la Maxim Brancovici până în prezent, fiind situată la marginea oraşului Râmnicu-Vâlcea. În secolul al XVIII-lea, ansamblul episcopal era o adevărată fortăreaţă, fapt pentru care ocupanţii austrieci îl considerau un punct strategic, apoi cotropitorii otomani l-au ars în 1737. Atât catedrala, cât şi reşedinţa eparhială au cunoscut mai multe refaceri, cea mai importantă fiind din vremea Sf. Episcop Calinic, care le-a ridicat din nou pe vechile amplasamente. Dacă reşedinţa pare grandioasă pe exterior, atunci pe interior este modestă. Biserica cu hramul "Sf. Nicolae", ridicată în formă de cruce, cu trei turle, în stilul celei de la Mănăstirea Cernica, a fost pictată de Gheorghe Tattarescu. După 1913, în apropierea Centrului Eparhial, a fost ridicat Seminarul Teologic, a cărei clădire a fost confiscată de statul comunist la desfiinţarea din 1948.