Europenii, îndemnaţi să devină poligloţi

▲ Comisia Europeană încurajează cetăţenii europeni să vorbească cel puţin două „limbi de adopţie“, altele decât limba maternă, şi să le utilizeze pe durata vieţii, acasă sau la serviciu ▲ Raportul, întocmit de un grup de elită şi prezentat de comisarul pentru multilingvism, Leonard Orban, arată că „străduinţele“ Comisiei trebuie să se îndrepte mai mult spre promovarea învăţării de limbi străine în afara şcolii şi universităţilor, insistând mai ales asupra intensificării eforturilor în sensul stimulării studiului lor de către adulţi ▲ Învăţarea limbilor străine, spune raportul intitulat „O provocare plină de avantaje: De la limbi materne la limbi de adopţie“, trebuie să se facă în timpul liber ▲

În septembrie 2006, Comisia a însărcinat „Grupul Independent al Experţilor în Limbi Străine şi Intelectualilor de Elită“ să exploreze modalităţile prin care multilingvismul poate contribui la integrarea europeană. „Cunoaşterea altor limbi construieşte punţi de comunicare şi promovează buna înţelegere dintre culturi“, a afirmat comisarul pentru multilingvism Leonard Orban. Potrivit raportului, fiecare ţară trebuie să dispună de suficienţi vorbitori competenţi ai celorlalte limbi europene, UE subliniind că „limba personală adoptivă“ trebuie privită ca o „a doua limbă maternă“, fiecare cetăţean european fiind motivat să înveţe o limbă străină. Acest lucru s-ar realiza prin introducerea studiului în procesul educativ, de la nivelul şcolar la studiile universitare, a cât mai multe limbi străine. Nu doar limba ar trebui să fie aprofundată, ci şi aspectele legate de istoria, cultura şi literatura popoarelor respective. UE subliniază faptul că limba adoptivă nu trebuie să fie aceea folosită pentru comunicarea internaţională. În acest an, al dialogului intercultural, vor fi încurajate cu şi mai mare responsabilitate programele europene deja active, „Tineri în acţiune“, „Europa pentru cetăţeni“ şi „Învăţare pe parcursul vieţii“, prin intermediul cărora ar putea fi încurajate întâlniri ample între vorbitorii diferitelor limbi. Uniunea Europeană rămâne însă la stadiul de îndrumare, întrucât educaţia este o competenţă naţională, a arătat purtătorul de cuvânt al comisarului pentru multilingvism. Comisiei Europene i se cere organizarea unei întâlniri a experţilor din învăţământul superior cu organizaţiile competente şi autorităţile din statele membre pentru a „stabili problemele ce ţin de traducere şi interpretare ce trebuie adresate la nivel european“. Mai mult, Comisia va publica o nouă strategie referitoare la multilingvism în cea de-a doua jumătate a acestui an. 2009 ar putea fi anul European al Creativităţii şi Inovaţiei Preşedinţia slovenă a UE va organiza la jumătatea acestei luni o conferinţă ministerială cu titlul „Promovarea multilingvismului: un angajament comun“, în cadrul căreia vor fi prezentate opiniile Consiliului cu privire la Planul de Acţiune în Învăţarea pentru Adulţi, tot în cadrul acesteia se va propune ca 2009 să fie desemnat Anul European al Creativităţii şi Inovaţiei. UE publică legile în fiecare din cele 23 de limbi oficiale, aproximativ 1,5 milioane de pagini fiind traduse în fiecare an. Pentru a susţine toate limbile vorbitoare din spaţiul comunitar, UE a pus la dispoziţia publicului, gratuit, un milion de propoziţii, împreună cu traducerile lor în 22 sau în toate cele 23 de limbi, printre care şi limba română. Această acţiune ar putea îmbunătăţi sistemele de traducere automată, mai ales pentru limbile mai puţin cunoscute. Există însă şi nemulţumiţi, printre cei mai vehemenţi numărându-se nemţii, care doresc „egalitate“ între limbile germană, engleză şi franceză. Parlamentarul german Klaus-Peter Willsch (CDU) doreşte să consolideze utilizarea limbii germane în UE, primul pas în acest sens consolidându-se odată cu apelul făcut de Willsch ca toate paginile oficiale de internet ale instituţiilor europene, dar şi toate documentele importante să fie traduse în limba germană. „Limba germană trebuie să aibă cel puţin acelaşi statut ca engleza şi franceza“, a susţinut Willsch, adăugând că „discriminarea limbii germane în UE nu mai poate continua“. Acesta critică în special Parlamentul European, a cărui pagină de internet conţine informaţii disponibile numai în engleză sau franceză sau exclusiv în engleză.