Evaziunea fiscală în agricultură, în vizor

Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a declarat, la Bucureşti, că rezolvarea problemelor legate de evaziunea fiscală înregistrată în agricultura din România nu este numai o problemă a bugetului, ci şi de stimulare a capacităţii de dezvoltare a sectorului agroalimentar prin investiţii.

Atunci când produsele se vând "la negru", nu se pot folosi fonduri europene pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar şi nici nu se pot vinde pe pieţele din Uniunea Europeană deoarece nu există acte, a subliniat Dacian Cioloş, adăugând că autorităţile din România ştiu ce au de făcut pentru combaterea evaziunii fiscale în agricultură. Declaraţiile lui Dacian Cioloş vin în contextul în care vineri premierul Mihai-Răzvan Ungureanu le-a cerut miniştrilor şi celorlalţi oficiali guvernamentali cu atribuţii în combaterea evaziunii fiscale să crească gradul de colectare a taxelor şi impozitelor la bugetul de stat cu 1,5% din produsul intern brut în termen de 60 de zile. Şeful Executivului a cerut continuarea fermă a acţiunilor de combatere a evaziunii fiscale, cu accent asupra contrabandei cu alcool şi cu produse vegetale. "Avem la dispoziţie două surse importante pentru creşterea veniturilor bugetare şi a produsului intern brut: accesarea şi gestionarea eficientă a fondurilor europene şi combaterea evaziunii fiscale. Avem venituri de 33% din PIB, sub media europeană de 40%. Vă cer ca în termen de 60 de zile acţiunile dumneavoastră de combatere a evaziunii fiscale în zonele alcool şi produse vegetale, cu respectarea prevederilor legale, să aducă venituri la buget de cel puţin 1,5% din PIB. Aveţi sprijinul meu necondiţionat pentru aplicarea măsurilor necesare obţinerii acestui rezultat", a afirmat Mihai-Răzvan Ungureanu. El a subliniat că pentru Guvernul pe care îl conduce combaterea evaziunii fiscale este un obiectiv de siguranţă naţională şi de reformă administrativă. Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a mai pledat vineri la Bucureşti pentru întărirea capacităţii de consultanţă agricolă în România, apreciind că acest obiectiv se poate realiza prin intermediul camerelor agricole. Acesta susţine propunerea acordării unui sprijin financiar anumitor categorii de fermieri pentru ca aceştia să-şi poată plăti servicii de consultanţă, care să-i ajute în creşterea performanţei economice şi tehnice a fermei.