Evenimente dedicate lui Brâncuşi, la Londra

Grupul de artişti britanici boyleANDshaw prezintă astăzi, la Institutul Cultural Român (ICR) de la Londra, piesa de teatru experimental „Măiastră, Please Sing!“, dedicată lui Constantin Brâncuşi. Evenimentul este prezentat în cadrul expoziţiei „Constantin Brâncuşi - fotograf“, găzduită de ICR Londra în perioada 22 aprilie-13 mai 2009.

Inspiraţi de viaţa şi creaţia lui Brâncuşi, artiştii englezi boyleANDshaw vor prezenta un nou proiect de teatru experimental - „Măiastră, Please Sing!“. Piesa începe cu figura lui Brâncuşi într-un muzeu imaginar şi continuă cu scene inspirate din legendara poveste a călătoriei lui Brâncuşi la Paris. Grupul boyleANDshaw imaginează o experienţă mistică, descrisă printr-un montaj de desene, folclor românesc şi text. Artiştii deconstruiesc astfel cronologia ştiută a vieţii şi a operei lui Brâncuşi. Line Ellegaard, Adam James şi Malin Stahl vor interpreta scenariul imaginat de boyleANDshaw, iar violonistul Frank Biddulph va improviza live pe muzică tradiţională românească. Spectacolul va fi însoţit de o prezentare susţinută de istoricul de artă Sanda Miller, profesor la Southampton Solent University, care va publica un volum despre Brâncuşi în februarie 2010, la editura Reaktion Books, în prestigioasa serie „Critical Lives“. Cartea ei va avea o introducere semnată de Matthew Gale, curator la Tate Modern, care, în 2004, a organizat prima expoziţie majoră cu operele lui Brâncuşi din Marea Britanie, în colaborare cu Muzeul „Guggenheim“ din New York. „În 2001, ultima parte a arhivei lui Brâncuşi («La Dation Brancusi») din colecţia familiei Alexandru Istrati şi Natalia Dumitrescu a fost donată Centrului Naţional de Artă şi Cultură «Georges Pompidou» din Paris. Doi ani mai târziu, Centrul Pompidou a deschis expoziţia numită «La Dation Brancusi (dessins et archives)», însoţită de un catalog amplu redactat de Marielle Tabart şi Doina Lemny. Până la acea dată, corespondenţa privată a lui Brâncuşi rămăsese necunoscută exegeţilor operei lui. Importanţa acestui eveniment este majoră, întrucât dezvăluie aspecte neştiute ale personalităţii lui Brâncuşi. Această descoperire m-a inspirat să scriu o nouă carte despre Brâncuşi“, relatează autoarea, conform Mediafax. Sanda Miller şi-a dat doctoratul în opera lui Brâncuşi, lucrarea sa fiind publicată într-un volum, în 1995, de Oxford University Press. Totodată, ea semnează şi textele din catalogul „Reconfiguring Brancusiâs Formative Years: Hobita-Craiova-Bucharest“, realizat cu ocazia expoziţiei „Constantin Brancusi: The essence of Things“, prezentată în 2004, la Tate Modern, Londra, şi la Muzeul „Guggenheim“ din New York. Brâncuşi îşi documenta creaţia cu ajutorul fotografiei Expoziţia „Constantin Brâncuşi - fotograf“ prezintă o selecţie de 30 de tiraje moderne după fotografii originale realizate de artist. Constantin Brâncuşi a lăsat peste 560 de negative şi mai mult de 1.000 de fotografii realizate de el. Imaginile redau spaţiul intim al atelierului din Paris şi ilustrează aspecte ale creaţiei sale, conform ICR. Se pare că Brâncuşi a început să-şi fotografieze singur lucrările când, în timpul unei şedinţe foto, a observat că o sculptură din bronz nu mai avea strălucirea obişnuită. Întrebat fiind ce s-a întâmplat cu lucrarea, fotograful a declarat naiv că, pentru a obţine o fotografie bună, a trebuit să atenueze efectele luminoase ale bronzului prin pudrare. Furios, sculptorul l-a gonit pe fotograf şi a început să-şi fotografieze singur lucrările. În 1921, celebrul Man Ray devine profesorul său în domeniu. Cercetătorii au demonstrat că Brâncuşi îşi documenta creaţia cu ajutorul fotografiei, imaginile constituind un prilej de a înregistra vizual lucrarea finită, dar şi un mijloc de a obiectiva stadiile de execuţie a unei lucrări. O altă categorie de fotografii sunt autoportretele artistului în atelier. Surprins în timpul lucrului sau aşezat în faţa camerei de fotografiat, artistul îşi gândeşte permanent portretul în raport cu opera sa.