Expoziție cu manuscrise ale Filocaliei românești la Mănăstirea Antim

Un articol de: Diac. Vasile Robert Nechifor - 20 Octombrie 2022

Palatul Bibliotecii Sfântului Sinod din cadrul complexului arhitectonic al Mănăstirii Antim din București a găzduit joi seară, 20 octombrie, vernisajul expoziției „Tradiție înnoită cu fidelitate: Filocalia în trecut și astăzi”.

În cadrul expoziției vernisate în holul principal al Palatului Bibliotecii Sfântului Sinod au fost prezentate manuscrise vechi de scrieri isihaste și filocalice, copiate sau traduse de călugări din Țările Române, în special de ucenici ai Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț, precum și versiuni tipărite ale Filocaliei în limba română și nu numai.

„Expoziția cuprinde carte veche și manuscrise filocalice, acestea fiind opera de traducere, copiere, caligrafiere a ucenicilor Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț, care au viețuit în mănăstirile Cernica și Căldărușani, iar tipăriturile reprezintă edițiile princeps ale Filocaliei și alte culegeri de texte isihaste. Amintim prima ediție a Filocaliei în limba greacă, apărută la Veneția în anul 1782, cu contribuții românești, și prima ediție a Filocaliei în limba slavonă, apărută la Moscova în anul 1793, de asemenea cu contribuții românești. Nu putea lipsi din expoziție ediția princeps a Filocaliei române, tradusă de părintele profesor Dumitru Stăniloae în decursul unei jumătăți de veac. Totodată, am expus și reeditările recente ale Filocaliei într-o frumoasă și bogată formă grafică, respectiv ediția aniversară din 2017 și cea jubiliară din 2021, ambele îngrijite și prefațate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel”, a spus părintele arhim. Policarp Chițulescu.

În continuare, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod a susținut o prelegere în Sala „Conon Arămescu-Donici”, prezentând sintetic istoria mișcării isihaste de tradiție paisiană pe teritoriul țării noastre, precum și repere istorice importante privind tipărirea Filocaliei în limba română.

Cele mai vechi manuscrise din expoziția vernisată sunt de limbă slavonă și datează din secolul al 15-lea, acestea fiind copiate de călugării din Țările Române în Muntele Athos sau în alte regiuni ale lumii ortodoxe.