Expoziţie de ferecături la Mănăstirea Antim din Capitală
Vernisajul expoziției de cărți cu ferecături brâncovenești și post-brâncovenești a avut loc în holul principal al Bibliotecii Sfântului Sinod din incinta Mănăstirii Antim din București, luni, 27 septembrie 2021, în ziua de pomenire a ctitorului mănăstirii. „Lumina care luminează în întuneric” a cuprins câteva zeci de piese datând din secolele 17-20, majoritatea Evanghelii îmbrăcate artistic în metal, fildeș și catifea.
Proiectul cultural-religios „Lumina care luminează în întuneric” s-a desfășurat în holul central al Bibliotecii Sfântului Sinod, având ca scop punerea în evidență a acestor cărți sub o altă lumină, pe lângă cea cu funcție liturgică, acest lucru fiind explicat de către părintele arhim. Policarp Chițulescu, consilier patriarhal, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod: „«Lumina care luminează în întuneric» justifică un termen tehnic, acela de ferecătură, pentru că este o expoziție de ferecături brâncovenești și post-brâncovenești, un termen destul de dur, dar care totuși poartă un mesaj. Ferecătura nu fereacă, nu leagă, nu ascunde cuvântul lui Dumnezeu, ci îl apără, pentru că în general ferecăturile se adresează Evangheliilor, cuvântului lui Dumnezeu. Așa încât ferecătura recuperează și transpune mesajul Evangheliei pe scurt prin iconografia pe care o prezintă pe avers și pe revers, respectiv Răstignirea și Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, care constituie temelia mântuirii noastre”.
În cadrul expoziției s-au regăsit cele două tipuri de ferecături specifice tradiției bizantine: primul format din plăci de metal prinse de scoarțele cărților, fiind expuse ferecături care îmbracă câteva Evanghelii tipărite la Râmnic în 1784; cel de-al doilea în care scoarța este îmbrăcată într-un material textil de tip catifea sau mătase, pe care sunt aplicate plăcuțe din argint aurit, ce reprezintă în medalioane Învierea sau Răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, dar și pe cei patru Evangheliști sau cei patru Profeți mari, în funcție de opțiunile artistului care le-a executat.
Au fost prezentate și câteva piese de valoare unică, cea mai importantă fiind ferecătura unei Evanghelii brâncovenești salvată dintr-un incendiu în secolul al 19-lea. Această ferecătură care proteja corpul cărții a fost carbonizată în urma incendiului, însă, din fericire, cele mai prețioase piese s-au păstrat, fiind restaurată de restauratorul Bibliotecii Sfântului Sinod. Au fost expuse și fotografii care înfățișează etapele de restaurare ale frumoasei ferecături.
De asemenea, poate fi admirat și Arhieraticonul manuscris realizat de principesa Maria Ghica Sturdza la Miclăușeni, în 1897.
În expoziție au fost așezate și cărți de uz personal, de rugăciune, acatiste îmbrăcate în fildeș sau în os și un Nou Testament greco-latin tipărit la Londra în 1622, a cărui îmbrăcăminte împodobită cu argint și rubine se presupune că este mai veche decât corpul cărții.
Mai pot fi admirate alte trei cărți deosebite, cum ar fi Orologiul din 1896, Octoihul Mare din 1901, o Evanghelie din 1909, tipărită la Tipografia Cărților Bisericești din București, toate îmbrăcate în piele și catifea și decorate artistic cu pietre semiprețioase și emailuri de maestrul Constantin Alexandrescu, lucrător în acea vreme la tipografie.
Alături de aceste exponate prezentate mai pot fi admirate și alte ferecături de o însemnătate și frumusețe deosebită.
Expoziția va fi deschisă timp de o săptămână de la vernisaj, între orele 8:00 şi 16:00, sub îndrumarea angajaţilor de la Biblioteca Sfântului Sinod.
(Gabriela Decu)