Expoziție de manuscrise românești la Mănăstirea Antim din București
Expoziţia de manuscrise româneşti intitulată „Traducători din Ţara Românească şi operele lor” a fost vernisată joi, 12 decembrie, la Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim din Capitală. Evenimentul a fost moderat de părintele arhimandrit Policarp Chiţulescu, consilier patriarhal și directorul Bibliotecii Sfântului Sinod.
Expoziţia de la cunoscuta mănăstire bucureșteană Antim aduce la lumină manuscrise româneşti, scrise cu litere chirilice, provenite de la mănăstirile ilfovene Cernica şi Căldăruşani. Textele redactate în secolul al 18-lea au avut o contribuţie importantă în dezvoltarea limbii literare româneşti şi a vocabularului liturgic, dar şi la îmbogăţirea literaturii patristice în limba română. „Expoziţia de manuscrise româneşti pe care am organizat-o la Biblioteca Sfântului Sinod prezintă lucrările unora dintre cei mai fructuoşi ucenici ai Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamţ, ucenici călugări care au vieţuit în mănăstirile Cernica şi Căldăruşani. Aceste manuscrise care reprezintă traducerile efectuate de ei în limba română, texte multiplicate, copiate, caligrafiate, împodobite cu miniaturi, nu s-au făcut din dorinţa unei afirmări personale sau a unor talente, ci pentru a duce lumina cuvântului lui Hristos pentru cei mulţi. De aceea, de multe ori, pe marginea acestor volume-manuscris, găsim notat: «Spre folosul de obşte». Multe dintre aceste texte constituie variante mai complete şi mai corecte ale unor ediţii greceşti, publicate fie de Sfântul Nicodim Aghioritul, fie de J.P. Migne, arătând că aceşti cărturari paisieni, vieţuitori în Ţara Românească, erau la curent cu cele mai bune texte, erau capabili să întocmească ediţii critice şi, mai mult, să le redea în limba română pentru a se bucura cât mai mulţi de mesajul acestora. De fapt, era vorba despre schimbarea vieţii şi înduhovnicirea lor. Având în vedere că istoria literară, istoria culturii mai recente neglijează sau uită cu totul pe aceşti cărturari, considerăm că este timpul ca Biserica să-şi scrie istoria propriei culturi”, a spus arhimandritul Policarp Chiţulescu.
Despre valoarea manuscriselor şi importanţa traducerii textelor din limba greacă a vorbit istoricul literar prof. dr. Cătălina Velculescu. „Despre manuscrisele de la Căldăruşani, profesorul dr. Virgil Cândea spunea că prin conţinutul lor preced Filocalia grecească apărută la Veneţia. Deci, cuprind scrieri de educaţie spirituală a monahilor. Nu sunt de dogmatică teoretică, sunt ceea ce reprezenta aplicarea în practică a teologiei dogmatice. Manuscrisele sunt traduceri din limba greacă ale marilor scriitori ascetici”, a spus prof. Cătălina Velculescu.
Biblioteca Sfântului Sinod continuă lucrarea părintelui profesor Dumitru Fecioru prin deschiderea fondului de manuscrise şi publicarea acestora în reviste de specialitate, oferind cercetătorilor posibilitatea de a întocmi ediţii critice, care să fie puse în circulaţie, toate acestea cu scopul de a înţelege rădăcinile culturii noastre moderne.