Expoziţie-eveniment la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Muzeul Etnografic al Transilvaniei propune publicului o expoziţie-eveniment, prin intermediul căreia se doreşte reînvierea tradiţiilor de nuntă din satul românesc de odinioară. "Găteala capului. Rit şi simbol" aduce în faţa vizitatorilor obiecte de mare valoare din depozitele muzeului, fotografii, dar şi informaţii cu privire la semnificaţia fiecărui obiect vestimentar purtat de nuntaşi. Expoziţia este deschisă până pe 12 august.

O expoziţia-eveniment, intitulată "Găteala capului. Rit şi simbol", poate fi vizitată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca până în data de 12 august. Inedita expoziţie prezintă, potrivit istoricului şi etnologului Tudor Alexandru Sălăgean, directorul instituţiei de cultură, "o viziune de ansamblu care arată nu doar poziţionarea exactă şi situaţia complexă a elementelor de podoabă pentru cap - foarte importante pentru definirea identităţii culturale şi a apartenenţei sociale -, ci şi funcţiile lor simbolice, care sunt şi azi teme de cercetare de specialişti". Curatorii expoziţiei, muzeografii Anca Mocanu şi Flavia Stoica, citaţi de Agerpres, au apreciat că se impunea organizarea unui astfel de eveniment, mai ales pentru că tipurile de piese pentru găteala capului şi tipurile de pieptănături au dispărut, pierzându-se, totodată, şi simbolistica lor. "Am dorit, totodată, să prezentăm şi alte tipuri de piese legate de găteala capului decât cele existente deja în expoziţia permanentă a muzeului. Am adus, astfel, în faţa vizitatorilor obiecte de mare valoare din depozitele muzeului. Fotografiile extrem de valoroase prezentate publicului, care însoţesc exponatele de o mare frumuseţe, fac parte din arhiva de clişee realizate de chiar Romulus Vuia. Avem şi fotografii foarte vechi, din anii 1902 şi 1918", a spus muzeograf Anca Mocanu. Fotografiile intitulate "Ţărancă din Hunedoara", "Ţărancă din Vidra, Alba", "Femeie din Poiana Sibiului", "Femeie şi copil din Arieşeni, Alba", "Femei din Bistriţa-Năsăud", "Bătrâni în port de sărbătoare din Cătina, Cluj", "Împletitul părului la Cămăraşu, Cluj", precum şi cepsele, mici bonete de pânză, bogat împodobite cu ornamente colorate, ţesute sau cusute, uimitor de frumoase, năframe de borangic din zona Bran, celebrele pălării bărbăteşti decorate cu pene de păun, din zona Bistriţa-Năsăud, căciuli de iarnă din blană de miel şi pălării de paie, de vară, lucrate manual, cu o perfecţiune surprinzătoare şi cu decoraţii măiastre îi fac pe vizitatori să stăruie minute în şir în faţa fiecărui obiect în parte din expoziţie. "Aspectul feţei şi găteala capului s-au bucurat de o atenţie deosebită în trecut. Un păr bogat, îngrijit, împletit şi împodobit era un criteriu foarte important de apreciere a frumuseţii. Găteala capului avea multiple semnificaţii în cadrul comunităţii săteşti: ea reflecta atât diferitele clase de vârstă - copilărie, tinereţe, maturitate -, cât şi starea socială ori starea civilă, fiindcă femeile măritate dintotdeauna şi-au acoperit capul cu o năframă. Nici în casă nu stăteau cu capul descoperit", a mai spus, la vernisaj, muzeograf Anca Mocanu. Publicul poate viziona, în cadrul expoziţiei, şi un scurt, dar foarte instructiv film documentar despre "Împletitul părului şi învelitul miresei în Ţara Oaşului", realizat în comuna Raşca (judeţul Satu Mare) de specialiştii Muzeului Etnografic din Satu Mare.