Fecioara ocrotitoare de cetăţi şi biserici
▲ Nenumărate biserici sunt închinate Naşterii Maicii Domnului, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii ▲ În Arhiepiscopia Iaşilor, astăzi este sărbătoare în 82 de parohii şi cinci mănăstiri ▲ De asemenea, foarte multe biserici au ca al doilea hram „Naşterea Maicii Domnului“ ▲ În bisericile în care astăzi este sărbătoare, s-a oficiat, ieri, Vecernia unită cu Litia, iar în mănăstiri, Privegherea ▲ Astăzi, în toate lăcaşurile de cult se săvârşeşte Sfânta Liturghie ▲ Maica Domnului este ocrotitoarea oraşului Târgu Neamţ ▲
În Iaşi, cea mai cunoscută biserică închinată Naşterii Maicii Domnului este biserica Talpalari, Protopopiatul Iaşi 1, monument istoric ridicat în anul 1640, primul ctitor fiind vistiernicul Iordache Cantacuzino. Denumirea de „Talpalari“ vine de la numele breslei care confecţiona tălpi pentru încălţăminte şi care a luat în grijă această biserică. După incendiul din anul 1827, biserica a fost rezidită de marele vornic Dimitrie Cantacuzino - Păşcanu. În anul 1884, au fost efectuate reparaţii capitale, fiind pictaţi în ulei pereţii şi bolţile. Al doilea hram al bisericii este „Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul“. După cum ne-a spus pr. paroh Nicolae Dascălu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, în prezent, biserica se află într-un proces de consolidare şi restaurare a bolţilor, urmând ca, după ce se vor fi terminat aceste lucrări, să se restaureze şi să se cureţe şi pictura. Aceste lucrări se realizează cu sprijinul financiar al enoriaşilor. Aseară, un numeros sobor de preoţi şi diaconi a oficiat slujba Vecerniei, urmând ca astăzi, începând cu ora 8.00, să fie săvârşite slujbele Utreniei, a Sfintei Liturghii şi pomenirea ctitorilor, după care va avea loc agapa creştină. Cu prilejul hramului din acest an, a fost publicat un pliant cu istoria bisericii.
Hram la cea mai mare biserică de parohie
A doua biserică din Iaşi care este astăzi în sărbătoare este biserica „Naşterea Maicii Domnului“, „Sfântul Nectarie“ şi „Sfântul Ilie“, din cartierul Alexandru cel Bun, Protopopiatul Iaşi 1. Această parohie a fost înfiinţată în anul 1995. Lucrările de construcţie la actuala biserică au început în anul 1996, sub îndrumarea părintelui paroh Petrică Lehaci. Din octombrie 2006, această biserică adăposteşte fragmente din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul, motiv pentru care, în fiecare zi, aici este un adevărat pelerinaj. Având dimensiunile unei catedrale, această biserică poate fi considerată cea mai mare biserică de parohie din ţară. Parohia este cunoscută şi datorită sârguinţei şi jertfei credincioşilor şi preotului paroh, care au reuşit, în mai puţin de zece ani, să ridice, într-un cartier în care, pentru multă vreme, n-a existat lăcaş de rugăciune, o biserică monumentală. De asemenea, la această parohie au loc numeroase activităţi în care sunt implicaţi copiii şi tinerii.
Şi Biserica „Socola Mică“ din Iaşi, Protopopiatul Iaşi 2, îmbracă astăzi haine de sărbătoare. Lăcaşul de cult a fost construit în anul 1812, fiind ctitoria banului Atanasie Gosan. În anul 1838, biserica a fost refăcută în mare proporţie, iar în anul 1995, s-a construit turnul-clopotniţă. În prezent, biserica se află într-un amplu proces de restaurare, fiind neacoperită. Cu prilejul hramului, însă, un sobor de preoţi a venit, aseară, la această biserică pentru a oficia slujba Vecerniei. Astăzi, la biserică se oficiază Sfânta Liturghie. Biserica „Naşterea Maicii Domnului“ - Socola Mică adăposteşte fragmente din moaştele Sfinţilor Pantelimon, Haralambie şi Cosma, doctori fără de arginţi.
Sărbătoare în toată Arhiepiscopia Iaşilor
În Arhiepiscopia Iaşilor, mai este astăzi hram la: Breazu, Drăgăneşti, Miroslava, Ţipileşti, Scobâlţeni, Alexeni, Runcu, Jigoreni, Văleni, Mihail Kogălniceanu, Roşcani, Şendreni şi Santa Mare (Protopopiatul Iaşi 1). În Protopopiatul Iaşi 2, mai este sărbătoare la parohiile: Tomeşti 1, Lunca Cetăţuii, Ţuţora, Grajduri, Dobrovăţ, Ruşi, Oprişeni, Petreşti şi Curături. De asemenea, astăzi îşi serbează hramul parohiile: Boureni, Moţca, Brătuleşti, Gura Bădiliţei, Muncelul de Sus, Slobozia, Uda, Valea Oilor, Rediu şi Ursăreşti (Protopopiatul Paşcani); Avântu, Buhalniţa, Chişcăreni, Zagavia (Protopopiatul Hârlău); Precista 2, Măreţei 2, Brăşăuţi, Bucureni, Dârloaia, Bistra şi Lunca-Bicazul Ardelean (Protopopiatul Piatra Neamţ); Pârâul Cârjei, Potoci, Ceahlău şi Dreptu (Protopopiatul Ceahlău); Băcăneşti, Frunzeni, Mănoaia, Piatra Şoimului 1, Sovoaia (Protopopiatul Roznov). În Protopopiatul Târgu Neamţ, este hram la Săveşti.
Şi în judeţul Botoşani, foarte multe biserici sunt închinate Naşterii Maicii Domnului. Astfel, astăzi îşi serbează hramul parohiile: Botoşani (Pacea), Talpa, Buzeni, Guranda, Victoria, Stăuceni (Propopiatul Botoşani); Conceşti (Protopopiatul Darabani); Aurel Vlaicu, Bozieni, Coţuşca, Flondora, Păun, Plopenii Mici, Podriga, Sadoveni şi Manoleasa (Protopopiatul Săveni). În Protopopiatul Dorohoi, astăzi este sărbătoare în 13 parohii, respectiv: Dorohoi, Vârgolici, Stânca, Broscăuţi III, Busuioceni, Viţcani, Dumbrăviţa, Poiana Herţa, Griviţa, Satu Nou-Griviţa, Hilişeu Cloşca, Rogoşeşti, Străteni şi Sauceniţa.
Mii de pelerini, la hramul Mănăstirii Hadâmbu
Printre mănăstirile din Arhiepiscopia Iaşilor care îşi serbează astăzi hramul se numără: Hadâmbu, Sihăstria, Vorona, Tazlău şi Dumbrăvele. Mănăstirea Hadâmbu, din comuna Mogoşeşti, din apropiere de Iaşi, a fost ctitorită de Iane Hadâmbu (de unde şi numele) în anul 1659, pe un loc donat de Gheorghe Vodă Ghica, la Dealul Mare în Pădurea Iaşilor. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost închisă, fiind redeschisă după anul 1990, la iniţiativa Înalt Prea Sfinţitului Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, actualmente şi Locţiitor de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. De atunci, mănăstirea a fost restaurată şi împodobită, încât astăzi reprezintă una dintre cele mai frumoase mănăstiri din ţară, fiind vizitată de mii de credincioşi. Principala atracţie a pelerinilor o constituie slujbele care se ţin aici, dar şi icoanele făcătoare de minuni pe care le adăposteşte mănăstirea.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Hadâmbu
An de an, hramul Mănăstirii Hadâmbu adună mii de pelerini din toată ţara. Cu această ocazie, cu două zile înainte de sărbătoarea mănăstirii, este scoasă în procesiune icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la această mănăstire. Icoana a fost scoasă în procesiune încă de joi seara şi a fost aşezată în curtea mănăstirii într-un baldachin special amenajat. Credincioşii care vin din toată ţara se vor putea închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care va rămâne afară până duminică seara. Această icoană a Maicii Domnului a fost donată mănăstirii Hadâmbu în anul 1938. „În biserica veche - monument istoric, se distinge icoana Maicii Domnului cu Pruncul, pictată şi donată mănăstirii din anul 1938 de pr. Octavian Zmău. Această sfântă icoană este considerată, de obştea mănăstirii şi de credincioşi, drept făcătoare de minuni. Toate minunile petrecute în urma rugăciunilor la această icoană au avut loc după anul 1992, primul semn fiind în ziua Bobotezei, când a curs sfântul mir“, a declarat pentru Radio Trinitas stareţul Mănăstirii Hadâmbu, protosinghelul Nicodim Gheorghiţă.
Hram la Sihăstria Neamţului
O altă mănăstire la care este astăzi hram, Mănăstirea Sihăstria, este situată în Poiana lui Atanasie, întemeietorul Schitului Sihăstria. Primul ctitor al mănăstirii (1740) este Episcopul Ghedeon al Huşilor. În anul 1821, mănăstirea a fost incendiată de turci, iar între anii 1870-1910 a fost părăsită. „Naşterea Maicii Domnului“ este cel mai vechi hram al mănăstirii. În ultimii ani, Mănăstirea Sihăstria s-a îmbogăţit cu o nouă biserică, închinată Cuvioasei Teodora de la Sihla, sfinţită anul acesta. Mănăstirea Sihăstria este cunoscută în ţară datorită a doi mari duhovnici ai Ortodoxiei româneşti, schimonahul Paisie Olaru şi arhimandritul Cleopa Ilie.
Începuturile Mănăstirii Vorona, din judeţul Botoşani, pot fi identificate în preajma anului 1600, când câţiva călugări veniţi din Rusia au construit, pe acele meleaguri, o mică biserică din lemn. În anul 1835, arhimandritul Rafael a construit pe locul acesteia o biserică din zid, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“.
▲ Maica Domnului, ocrotitoarea oraşului Târgu Neamţ
Întrucât Maica Domnului este ocrotitoarea oraşului Târgu Neamţ, astăzi, după Sfânta Liturghie, în jurul prânzului, preoţii care slujesc în parohiile din oraş, dar şi cei din împrejurimi, se vor aduna în centrul oraşului, în Piaţa bisericii „Adormirea Maicii Domnului“, pentru a săvârşi o slujbă de Te Deum şi pentru un cuvânt de învăţătură, pe o scenă special amenajată. După cum ne-a spus protopopul de Târgu Neamţ, pr. Ioan Dogariu, la eveniment participă, în fiecare an, mii de credincioşi din tot oraşul, invitaţi oficiali şi autorităţi locale şi judeţene. După slujbă, va avea loc un spectacol de cântece şi dansuri populare pentru a marca evenimentul, iar municipalitatea va oferi tuturor participanţilor bere şi mici. De asemenea, în aceste zile, în Târgu Neamţ are loc şi un târg al meşterilor populari. Maica Domnului a devenit octrotitoarea oraşului Târgu Neamţ după anul 1990, iar de atunci, manifestările menite să o cinstească au căpătat o mare amploare. Unul dintre motivele pentru care a fost aleasă ca ocrotitare este evlavia credincioşilor, care se strâng în număr mare, în fiecare duminică şi sărbătoare la biserica din centrul oraşului, închinată adormirii Maicii Domnului. Cu toţii cred că, datorită rugăciunilor Sfintei Fecioare Maria, oraşul Târgu Neamţ a fost ferit mereu de calamităţi naturale.