Fermierii francezi au preluat ștafeta protestelor
Agricultorii din Franţa, Germania, România sau Polonia sunt, de câteva săptămâni, în stradă. Nemulțumirile lor, care s-au acumulat în timp și au răbufnit în acest an alectoral, au la bază atât politicile europene privind tranziția verde, cât și dezechilibrele de pe piață provocate de importurile ieftine. Furia fermierilor se îndreaptă nu doar împotriva guvernelor naționale, ci și împotriva birocrației de la Bruxelles, iar pericolul este ca protestele să fie confiscate de partidele populiste antieuropene din țările lor.
După Țările de Jos, Germania, România și Polonia, a venit rândul Franței, cel mai mare producător agricol european, să fie blocată de manifestațiile fermierilor. Protestele au izbucnit în sud-vestul țării și s-au extins treptat, ajungând la porțile Parisului. Agricultorii francezi au blocat şosele şi cer protecţie faţă de importurile ieftine, normele privind tranziția verde, costurile în creştere şi birocraţie, relatează AFP şi Reuters. Ei susţin că nu vor ceda până când guvernul condus de premierul Gabriel Attal nu le va satisface revendicările.
„Ne-am săturat, fiindcă din meseria noastră nu se mai poate trăi”, a spus Nathalie Posseme, preşedinta sindicatului din departamentul Morbihan, insistând că „dacă lumea vrea alimente de calitate, trebuie să plătească”.
Agricultorii sunt mobilizaţi de sindicatul FNSEA, de Confederaţia Rurală şi de Confederaţia Ţărănească, care cer „răspunsuri imediate”, inclusiv un ajutor de urgenţă pentru sectoarele afectate de criză, dar au și solicitări care se referă la marjele de profit ale distribuitorilor, la pârloage, la pesticide, la normele de mediu sau preţul carburanţilor, observă AFP.
Yohann Barne, purtător de cuvânt al FNSEA, a declarat, potrivit Reuters, că tot ceea ce vor de fapt fermierii este ajutor pentru a-şi „redobândi demnitatea, capacitatea de a-şi câştiga existenţa şi mai ales eliminarea supraîncărcării cu reglementări”.
În fața acestui val de nemulțumire, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la sfârșit de mandat și lipsită de puterea de a modifica acum noua Politică Agricolă Comună (PAC), a lansat un așa-numit „dialog strategic privind viitorul agriculturii”, forum mandatat să modeleze o viziune comună asupra sectorului. Acest instrument va fi, de fapt, un proces de dezbatere care va pregăti terenul pentru următoarea Comisie şi pentru viitoarea PAC, valabilă din 2028, dar nu va răspunde actualelor probleme ale fermierilor.
„Iniţiativa este binevenită, dar tardivă”, a reacţionat Copa-Cogeca, organizaţia care grupează principalele sindicate agricole din Europa și care reclamă că noul PAC, în vigoare din 2023, a înmulţit obligaţiile de mediu. „Ar fi trebuit ca acest dialog să fi fost demarat atunci când au fost prezentate noul PAC sau propunerile din Pactul Verde. Dar nu e niciodată prea târziu (…). Vocea fermierilor trebuie ascultată”, a comentat și ministrul spaniol al agriculturii, Luis Planas. (C. Z.)