Festivalul muzicii de cameră, de la Braşov

Filarmonica Braşov a încheiat o stagiune de excepţie, cea mai valoroasă din ultimii 130 de ani: stagiunea aniversară prin care s-au sărbătorit un veac şi trei decenii de muzică simfonică la Braşov. Înainte de începutul veacului al XIX-lea, Braşovul avea o formaţie orchestrală - Capela orăşenească - formată din amatori, la care s-a adăugat, în 1825, Academia muzicală de la Braşov, în componenţa căreia se regăseau instrumentişti braşoveni şi străini. Veacul romantic a consemnat mari apariţii solistice pe scenele braşovene: în 1841 - concertul de binefacere al lui C. Filtsch, în 1866 - prezenţa lui J. Strauss şi a orchestrei lui, iar în 1879 - turneul lui J. Brahms şi al lui J. Joachim. Reuniunile şi societăţile muzicale înfiinţate la Braşov în 1863 şi la Sibiu se aflau în avangarda activităţii muzicale transilvănene.

Marii dirijori care au susţinut activitatea concertistică la Braşov au fost, la finele secolului al XIX-lea: Anton Brander, Krause şi Paul Richter (din 1917) - cel care a susţinut rezistenţa culturală în anii războiului. În veacul care s-a încheiat artişti precum Viktor Bickerich, Dinu Niculescu (cel care a instituţionalizat Filarmonica după al Doilea Război Mondial), Gheorghe Dumitriu şi George Petrescu au condus destinele orchestrei care, în această stagiune, şi-a sărbătorit cel de-al 130-a an de viaţă. Un program care a traversat istoria muzicii Invitând la pupitru cei mai importanţi dirijori ai ţării, fiind martora versiunilor muzicale ale celor mai importanţi artişti interpreţi români, Filarmonica se află la un momen de bilanţ care o îndreptăţeşte la cele mai calde aprecieri ale activităţii sale. Iar după încheierea stagiunii (concert condus, la sfârşitul lunii iunie, de către Gheorghe Costin), Filarmonica şi-a inaugurat cea de-a XXXVI-a ediţie a Festivalului muzicii de cameră, de la Braşov, cea mai prestigioasă manifestare de gen din ţară. Duminică, 29 iunie, la Sala Primăriei din Braşov (la Oficiul Stării Civile, unde - în ultimul an - s-au creat condiţii remarcabile pentru audiţiile muzicale camerale), Orchestra de cameră a Filarmonicii a susţinut un program care a traversat istoria muzicii de la capodoperele epocii baroce până în timpul modernităţii, alături de remarcabilul violoncelist Marin Cazacu, sub conducerea muzicală a iniţiatorului festivalului, maestrul Ilarion Ionescu-Galaţi. Lucrarea care a deschis programul s-a constituit într-o emoţionantă aducere-aminte a celor care au iniţiat organizarea festivalului şi care nu se mai află printre noi: Wilhelm Berger, Teodor Teclu, Tudor Ciortea şi Norbert Petri. În acelaşi cadru, în seara zilei de luni, 30 iunie, Gabriel Croitoru, alături de Anton Niculescu şi Mihai Ungureanu au fost coautorii de excepţie ai unui program alcătuit integral din lucrările camerale ale compozitorului Franz Schubert, la 180 de ani de la moartea compozitorului. În prima seară a lunii iulie, Cvartetul „Gaudeamus“ (care, în stagiunea aniversară a Filarmonicii, a sărbătorit două decenii de existenţă) a articulat un program ce a conţinut lucrări de Mozart şi Şostakovici, în cea de-a doua parte a programului Trio-ul „Constraste“ a prezentat muzică modernă pentru film. În următoarea seară de recital, am avut ocazia să ascultăm Cvartetul „Voces“ într-un impresionant regal cameral cu lucrări semnate de W. A. Mozart: trei cvintete din creaţia marelui compozitor salzburghez. În 3 iulie, a continuat periplul valorilor ieşene la Braşov prin prezenţa deosebită a Cvartetului „Ad Libitum“, care a prezentat publicului braşovean un recital al cărui program a promovat capodopere semnate de Beethoven şi Webern, iar în cea de-a doua parte a serii, publicul a avut ocazia să asculte „Romanian Piano Trio“, în cadrul căruia soliştii Alexandru Tomescu, Răzvan Suma şi Horia Mihail ne-au oferit un program cameral clasic. În penultima zi a Festivalului s-a adăugat şi elementul de noutate al acestor zile emblematice pentru muzica de cameră românească: recitalul de excepţie semnat de soliştii Filarmonicii braşovene, Horia Mihail şi Florin Ionescu-Galaţi, urmat de un recital de lieduri susţinut de mezzosoprana Claudia Codreanu în compania pianistei Inna Oncescu - moment care a prilejuit aprofundarea repertoriului cameral cu componentă vocală. Un ecou la prima ediţie a Festivalului muzicii de cameră În încheierea Festivalului muzicii de cameră, Corul naţional de cameră „Madrigal“ a susţinut, la 45 de ani de la debutul petrecut tot la Braşov, în 1963, un recital extraordinar cu lucrări din întreaga carieră interpretativă a sa: creaţii corale bizantine şi renascentiste. Desfăşurat sub tutela maestrului dirijor şi fondator Marin Constantin şi a celor doi discipoli ai săi, Anna Szabo şi Emanuel Pecingină, recitalul a răsunat în cea mai veche catedrală ortodoxă braşoveană, ca un ecou la prima ediţie a Festivalului, inaugurată tot prin prezenţa Corului „Madrigal“. Tradiţia camerală se perpetuează astăzi la Braşov, conservând acele file de istorie care ne povestesc despre întâlnirile artistice restrânse din spaţiul transilvănean, cele care păstrau respectul pentru arta camerală - în care se distinge profilul fiecărui interpret într-un mod mai pregnant decât în cadrul demersului simfonic. Muzica de cameră susţine această coordonată intimistă a muzicii, prin prisma căreia arta devine o manifestare elitistă, accesibilă doar celor care investesc răbdare şi dragoste în actul muzical. Pentru a valoriza ascultarea şi trăirea muzicii în sala de concert, revenim întotdeauna la formularea aparent paradoxală a lui Sergiu Celibidache, care afirma: „Ceea ce se poate asculta pe un disc este o realitate aparentă, cu totul altceva decât muzica adevărată. Ascultăm sunete, dar sunetele nu au nimic de-a face cu muzica. Muzica se trăieşte, se simte în sala de concert; ea poate fi trăită numai în locul şi în momentul interpretării“. Drumul lung a fost până la primul concert; muzica s-a cântat, istoria muzicii s-a scris şi continuă să se scrie şi cu noi, astăzi… Istoria este astăzi, un astăzi eternizat prin ceea ce facem, prin ceea ce cântăm, prin ceea ce iubim.