Festivalul „Sighişoara Medievală“, la cea de a XXII-a ediţie
La deschiderea Festivalului „Sighişoara Medievală“, aflat la cea de a XXII-a ediţie, a avut loc un spectacol la care au colaborat Teatrul Naţional din Târgu Mureş, Teatrul Scena din Târgu Mureş şi ordinele cavalerilor Lup, de Mediaş, de Sebeş şi Străjerii Moldovei. Spectacolul „700“ este o producţie a Festivalului „Sighişoara Medievală“, unicul festival medieval care deţine o producţie teatrală proprie.
Pe parcursul celor trei zile de festival, între 25 şi 27 iulie, au evoluat opt ordine cavalereşti, colaboratori de la Teatrul Naţional din Târgu Mureş, Universitatea de Arte din Târgu Mureş şi UNATC Bucureşti, o serie de formaţii de muzică medievală, iar noutatea a fost invitarea unor menestreli ai secolului XXI, precum Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Puiu Ivaniţchi şi alţii. Festivalul „Sighişoara Medievală“ a fost organizat de Primăria municipiului Sighişoara şi Asociaţia Turistică Sighişoara, conform Agerpres.
Peste 350 de cavaleri, domniţe şi trubaduri au participat vineri după-amiază la Marea Paradă care a deschis festivalul. La paradă au participat: Ordinul Cavalerilor de Mediaş, Ordinul Cavalerilor Lup din Târgu Mureş, Ordinul Cavalerilor ArtGotica Sibiu, Ordinul Cavalerilor Cerb din Sighişoara, Scutierii de Muhlbach din Sebeş, Cavalerii Străjerii Moldovei, Cavalerii Templului Sacru, Cavalerii Saint Bernard din Târgu Mureş. Acestora li s-au alăturat formaţiile de muzică medievală Bucium, Cimpoierii din Transilvania, Lupus Dacus, Huniadi Cantores, Nomen est Omen, Turverii, Terra Alba, CVA Domini, Trupa Schema, Ensemble Forfaitz (Croaţia), Toboşarul Cetăţii Sighişoarei şi formaţia de dans medieval Trupa Nosa.
Parada a pornit din Oraşul de Jos, a traversat zona centrală, după care a ajuns în Cetatea Medievală, unde a fost urmărită de câteva mii de persoane. Directorul artistic al Festivalului „Sighişoara Medievală“, Liviu Pancu, a declarat vineri că la reuşita acestei ediţii au participat aproximativ 400 de artişti şi personal tehnic.
Peste 20 de voluntari, studenţi şi elevi s-au oferit să sprijine Muzeul de Istorie pe parcursul celor trei zile ale celei de-a XXII-a ediţii a Festivalului „Sighişoara Medievală“, iar din acest motiv muzeografii au prelungit perioada de vizitare a celor trei secţii. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Sighişoara, Alina Aldea, a declarat vineri că turiştii, pe perioada festivalului, pot vizita muzeul.
Pe parcursul festivalului a fost deschisă expoziţia de artă vizuală cu titlul „Cavalerism, Credinţă, Dăruire, Sacrificiu“, la Galeria de Artă Contemporană din Turnul Fierarilor Sighişoara. „Expoziţia de artă vizuală de la Turnul Fierarilor este dedicată celei de a XXII-a ediţii a Festivalului «Sighişoara Medievală» şi va fi deschisă publicului până în data de 14 august“, a precizat Alina Aldea, conform Agerpres.
În cadrul muzeului, unul din cele mai apreciate obiective este Turnul cu ceas vechi de secole care face parte din complexul Porţii din faţă ce asigură accesul în Cetate din Oraşul de Jos, iniţial cu două treceri carosabile, înalt de 64 metri, cu 5 nivele, cu galerie deschisă din lemn la ultimul nivel. Parterul Turnului este alcătuit din piatră de râu cu pereţi groşi de 2,30 metri, datează din secolul al XIV-lea. Primele nivele au ferestre mici şi goluri de tragere înguste, la nivelul 3 console de zidărie spre Cetate şi Oraşul de jos, susţinând etajele superioare evazate. Există rânduri de guri de tragere între nivelele 3 şi 4. Turnul a fost afectat de incendiul din 1676 şi a fost refăcut parţial, ca şi acoperişul, de către meşteri de formaţie barocă - Veit Gruber, Philipp Bonge şi Valentinus Zimmermann. În interior Turnul are câte două încăperi pe fiecare nivel, boltite sau tăvănite, cu accesul pe scări de piatră sau lemn. La 1648 se adaugă sferturile de oră la ceas de către Johan Kirschel din Königsberg, figurinele fiind refăcute în 1677. Turnul a fost, până în 1556, Primăria oraşului, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea a devenit Muzeul de istorie al oraşului Sighişoara. Muzeul de Istorie Sighişoara cuprinde următoarele categorii de colecţii: arheologie (preistorie, daco-romană, migraţii, medievală), farmacie şi instrumentar medical, artă, mobilier, artă decorativă, instrumente muzicale, obiecte şi unelte de breaslă, orologerie, etnografie: mobilier, unelte de uz gospodăresc, textile, ceramică, icoane pe lemn şi pe sticlă; arme albe şi arme de foc, numismatică. (Oana Rusu)