Filosofia şi Teologia: se întâlnesc sau se exclud?

A doua întâlnire cultural-duhovnicească organizată de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei sub genericul „Serile Doxologia“ a abordat o temă ce a iscat îndelungi dezbateri de-a lungul secolelor: „Filosofia şi Teologia. Au fost certate? S-au împăcat?“. Moderată de pr. Constantin Sturzu, consilier cultural în cadrul Ahiepiscopiei Iaşilor, întâlnirea i-a avut ca invitaţi pe prof. univ. Ştefan Afloroaei şi pe lect. univ. George Bondor, de la Facultatea de Filosofie, precum şi pe pr. prof. univ. Gheorghe Popa şi asist. univ. Sorin Mihalache, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „D. Stăniloae“ din Iaşi. În debutul întâlnirii, atât invitaţii, cât şi publicul prezent în sală au putut urmări câteva secvenţe cu cei doi mari gânditori ai culturii române: Emil Cioran, „scepticul absolut“, aşa cum l-au numit criticii, şi Petre Ţuţea, „filosoful creştin“, într-un „dialog“ mijlocit de camera de filmat. De altfel, de aici, de la diferenţele pe care şi-au construit cei doi sistemul de gândire, unul îndoindu-se profund de existenţa lui Dumnezeu (Cioran), celălalt considerând că „fără Dumnezeu nu poţi cunoaşte sensul existenţei umane şi universale“ (Ţuţea), a pornit şi provocarea de a discuta pe marginea temei propuse. Odată deschisă dezbaterea, cei patru invitaţi au vorbit despre legăturile şi diferenţele dintre cele două discipline, încercând să argumenteze, totodată, modul în care Filosofia şi Teologia se potenţează una pe cealaltă în planul vieţii. De asemenea, un punct important al dezbaterii a fost generat de modul în care poate fi interpretat conceptul de „filosofie creştină“, concept de la care au plecat şi alte întrebări: Există cu adevărat filosofi creştini? Nu este oximoronic conceptul în sensul său profund? „Cred că este posibilă filosofia creştină, dar înţelegând prin termenul «filosofie» unul ceva mai relaxat. Se poate vorbi de filosofie creştină în măsura în care filosofia nu se vrea a fi un exerciţiu foarte strict. Dacă filosofia nu are disponibilitatea de a asuma un adevăr revelat, ea nu poate fi filosofie creştină. Dar există şi filosofi care se deschid adevărului revelat, se deschid unui eveniment care duce dincolo de înţelegerea şi de limbajul nostru, aşa cum este evenimentul întrupării Fiului lui Dumnezeu“, a explicat prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei.

 

La sfârşitul dezbaterii, cei prezenţi în sală au putut adresa întrebări invitaţilor, autorul primei întrebări fiind răsplătit cu volumul „Dialoguri între Teologie şi Filosofie“, apărut în 2008 la Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Potrivit prof. Ştefan Afloroaei, în conştiinţa unui european Filosofia şi Teologia sunt structurale, sunt substanţiale, sunt „o fatalitate, în sensul bun“ al cuvântului. Asta însemnând că cele două nu se pot exclude una pe cealaltă, chiar dacă, în multe situaţii, relaţia dintre acestea devine „tensionată“. 

 

Lect. univ. George Bondor a punctat câteva lucruri legate de rolul ontologic al filosofiei, aceasta fiind desemnată la un moment dat ca fiind cea care ar fi certificat obiectul de studiu al celorlalte ştiinţe, în calitatea sa de ştiinţă superioară. „Excepţia notabilă o reprezintă teologia şi de aici o întreagă dispută. Unii au considerat că filosofia poate să certifice şi obiectul de studiu al teologiei, pentru că orice cercetare referitoare la fiinţa divină ar trebui să pornească înainte de toate de la ceea ce înseamnă «a fi» în genere“.

 

Pornind de la etimologia celor două noţiuni - filosofie şi teologie - prof. univ. Gheorghe Popa a vorbit despre conflictul dintre cele două de-a lungul istoriei, despre lucrurile care le-au separat, evidenţiind însă faptul că „apologeţii creştini apreciau foarte mult gândirea filosofică şi considerau că filosofia clasică a pregătit pe calea acţiunii modul de a gândi al omului antic pentru primirea tainei întrupării Fiului lui Dumnezeu“.

 

Asist. univ. Sorin Mihalache a subliniat că relaţia dintre Teologie şi Filosofie trebuie pusă în legătură cu viaţa: „E absolut copleşitor curajul primilor apologeţi creştini de a recunoaşte în gândirea filosofică ceva relevant pentru Teologie. Îndemnul meu este să citim foarte multă filosofie, mai ales filosofia legată de viaţă, pentru că ea ne pregăteşte gândirea cu foarte multă nuanţă şi ne ajută să înţelegem bogăţia de sensuri ale adevărurilor de credinţă“.