FMI prognozează un regres mondial al preţurilor pe piaţa imobiliară
▲ Mai multe state europene care au avut un boom al pieţei imobiliare ar putea înregistra o scădere abruptă a preţurilor, iar factorii de decizie ar trebui să trateze domeniul imobiliar ca pe un indicator economic important, se arată într-un studiu al Fondului Monetar Internaţional, prezentat de Reuters ▲ Preţurile în sectorul imobiliar american au scăzut şi, cu toate acestea, americanilor le este frică să-şi mai cumpere o casă ▲ Aceasta criză îşi are rădăcinile în anul 2001, când s-a aplicat politica creditelor subprime ▲
Irlanda, Olanda şi Marea Britanie sunt primele trei state care au înregistrat „o creştere inexplicabilă a preţului caselor“, preţuri care în perioada 1997-2007 au crescut cu 30% mai mult decât sugerează fundamentele economice, au apreciat economiştii Fondului în acest studiu. Prin utilizarea propriului index pentru aprecierea inexplicabilă a preţului caselor, FMI a creat un tabel al ţărilor care au o prăpastie a preţurilor la case, disproporţionată faţa de evoluţia economiei. „Un grup de alte state, incluzând Franţa, Australia şi Spania au o prăpastie a preţurilor la case de aproximativ 20%“, se arată în studiul pregătit pentru „Perspectivele Economiei Mondiale“, raportul bi-anual publicat de FMI, citat de Rompres şi care va fi dat publicităţii la reuniunea de la Washington a statelor membre ale Fondului. Studiul plasează SUA în zona media a clasamentului statelor vulnerabile la o corecţie a pieţei imobiliare, precizând că preţurile locuinţelor din SUA au scăzut deja. Scăderea preţului locuinţelor şi problemele din sectorul ipotecar american au declanşat o criză globală a creditului. FMI susţine că recentele creşteri de preţuri şi ameninţarea unei scăderi bruşte sunt un semn pentru mulţi factori de decizie din domeniul monetar că ar trebui să ia în considerare preţurile la locuinţe ca un factor economic important. Statele care au un nivel ridicat al datoriilor ipotecare şi o piaţă imobiliară robustă ar trebui să fie deosebit de atente. Chiar dacă factorii de decizie ar trebui să urmărească preţurile de pe piaţa imobiliară, ca un indicator al altor condiţii economice, studiul FMI susţine că factorii de decizie nu trebuie să-şi alcătuiască politicile plecând de la un anumit nivel prestabilit al preţurilor locuinţelor. Începuturile crizei imobiliare Decizia Rezervei Federale a Statelor Unite din 2001 de a face investiţii în sectorul imobiliar cu scopul declarat de a păstra cea mai mare parte a investitorilor a însemnat începutul crizei. Astfel, s-a adoptat politica ratelor foarte mici si a scăderii costurilor financiare, punându-se pe picioare sistemul creditelor „subprime“, credite ipotecare cu riscuri şi rate variabile acordate familiilor cu venituri medii spre mici şi care, până la acel moment, nu puteau contracta credite ipotecare. Patru ani mai târziu, FED măreşte ratele de referinţă pentru bani (chiar cele pe care le micşorase) care practic aruncă în aer creditele subprime, milioane de americani ajungând în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele şi, astfel, riscând să-şi piardă casele. Începând din august 2007, criza creditelor subprime din SUA s-a făcut resimţită peste tot în lume, prin căderea burselor americane, europene şi asiatice, creşterea preţurilor la petrol şi aur, dar şi la alimente. Analiştii economici au decretat starea de urgenţă şi au previzionat apocalipsa: Bursa din New York, garant al piramidei împrumuturilor, se va prăbuşi, iar totul va sări în aer cât de curând. Încrederea în economia americană a scăzut dramatic Indicele de încredere al consumatorilor în economia americană a scăzut la un nivel record, fiind afectat de temerile privind pierderea unor locuri de muncă, nivelul mare al prescrierilor ipotecare şi preţurile energetice în creştere, scrie Associated Press. Potrivit studiului RBC Cash Index, încrederea a scăzut în luna aprilie la 29,5, faţă de 33,1 cât era cu numai o lună în urmă, şi 85,4 - în aprilie 2007. Nivelul la care s-a ajuns este cel mai mic înregistrat din 2002, când firma a început să efectueze aceste cercetări. În ultimul an, încrederea consumatorilor în economia SUA s-a deteriorat semnificativ, în primele patru luni ale lui 2008 fiind măsurate tot atâtea scăderi de la o lună la alta. Potrivit sursei citate, motivele ar fi problemele din sectorul imobiliar, înăsprirea condiţiilor de acordare a creditelor, criza financiară şi preţul petrolului. ▲ FMI vinde aurul pentru stabilitatea financiară Fondul Monetar Internaţional intenţionează să vândă 403,3 tone de aur, din cei 7,01 miliarde de dolari obţinuţi urmând să fie creată „o bază economică solidă“, a declarat şeful FMI, Dominique Strauss Kahn la Washington, citat de ziarul austriac „Die Presse“. Vânzarea de aur nu este altceva decât o reacţie la criza financiară internaţională, Strauss lăudând această decizie a consiliului de administraţie şi declarându/o drept „piatră de hotar“ pe drumul spre „o bază economică solidă“ şi către modernizarea structurilor acestei instituţii financiare, care numără 185 de ţări membre. Masa de aur pe care FMI intenţionează să o pună în vânzare reprezintă 12% din rezervele sale totale de aur, însă punerea în aplicare a planului depinde de o modificare în statut, care trebuie aprobată de 85% din ţările membre. Pentru 2009-2011 au fost prevăzute „reduceri drastice ale cheltuielilor“ instituţiei. FMI îşi finanţează cheltuielile din dobânzile plătite de ţările membre pentru creditele acordate. Dată fiind nevoia în scădere de astfel de credite în ultimii ani, veniturile FMI au înregistrat şi ele o scădere, Strauss Kahn avertizând asupra faptului că, dacă acordarea de credite nu va lua amploare, FMI va înregistra, în 2010, o pierdere de 400 de milioane de dolari. Printre reformele anunţate ale FMI se numără şi concedierea unei părţi din personal.