Folosirea biocombustibililor va genera preţuri mai mari la alimente

▲ Dacă, în urmă cu câţiva ani, combustibilii biologici erau văzuţi ca fiind soluţia problemelor legate de schimbarea climatică, în momentul de faţă, tot mai multe voci susţin că biocombustibilii nu reprezintă o soluţie în acest sens ▲ Mai mult, producerea de combustibili biologici ar putea avea şi un impact social, generând conflicte pentru terenuri în ţările în curs de dezvoltare, dar şi lipsa hranei ▲

Cei mai cunoscuţi combustibili biologici sunt bioetanolul şi biodieselul, fiind fabricaţi din plante şi folosiţi, în principal, pentru transport. Aceştia pot fi folosiţi fie în stare pură, în cazul în care motorul este adaptat, fie în combinaţie cu combustibili fosili. Combustibilii biologici pot fi produşi din orice materie biologică ce conţine amidon, zahăr sau ulei: porumb, soia, rapiţă, trestie de zahăr şi palmier. Potrivit cercetătorilor, în viitor, aceştia ar putea fi produşi din biomasă, inclusiv din deşeuri şi alge. În cadrul unui seminar pe această temă, organizat la Parlamentul European, s-a discutat despre interesul crescut faţă de biocombustibili. Astfel, se consideră că trebuie folosiţi biocombustibilii pentru o mai mare siguranţă energetică, producerea acestora putând reduce dependenţa UE de importuri de petrol şi gaze naturale. De asemenea, s-a subliniat faptul că prin utilizarea combustibililor biologici mediul înconjurător va fi mult mai protejat: „Emisiile de CO2 care provin din producerea de combustibili biologici se echilibrează cu asimilarea de CO2 de plante în procesul de fotosinteză, prin urmare, acest tip de combustibili nu contribuie la încălzirea globală“, se arată pe site-ul PE. Consiliul European din martie 2007 a fixat un obiectiv minim de folosire a combustibililor biologici care ar trebui să reprezinte, până în 2020, 10% din totalul combustibililor din transport în Uniunea Europeană. Există însă şi unele dezavantaje în ceea ce priveşte folosirea biocombustibililor. Astfel, agricultura intensivă, care ar produce materie primă pentru combustibilii biologici, emite oxid nitros, un gaz cu efect de seră. În plus, terenuri care acum găzduiesc păduri tropicale sau pajişti, care asimilează CO2, ar putea fi transformate în culturi, ducând, astfel, la intensificarea încălzirii globale. Impactul asupra mediului înconjurător va fi intensificat şi de pierderea biodiversităţii şi de consumul crescut de apă necesar în procesul de producţie. Producerea de combustibili biologici ar putea avea şi un impact social, generând conflicte pentru terenuri în ţările în curs de dezvoltare dar şi lipsa hranei, dat fiind faptul că recoltele vor fi folosite în producţia de combustibili biologici, iar preţul alimentelor va creşte. În cadrul seminarului de la PE s-a subliniat faptul că biocombustibilii vor duce la o reducere de 30% a gazelor cu efect de seră. Raportul Comisiei pentru Agricultură susţine însă că aceasta ar trebui să se ridice la cel puţin 50% pentru ca biocombustibilii să merite sprijin public. „Unul din principalele beneficii ale combustibililor biologici este creşterea siguranţei energetice, dar, în momentul în care singurul mod de realizare a obiectivelor implică importul 100% al acestui tip de combustibil, furnizarea acestora este la fel de vulnerabilă ca cea a petrolului şi a gazelor naturale“, a spus, în cadrul seminarului de la Parlamentul European, deputatul european britanic Neil Parish (Grupul Partidului Popular European - Creştin-Democrat şi al Democraţilor Europeni), preşedintele Comisiei pentru Agricultură. În timpul seminarului, nu s-a putut evidenţia cu adevărat utilitatea biocombustibililor atât timp cât folosirea lor nu presupune doar avantaje. „Combustibilii biologici pot duce la creşterea preţului produselor alimentare, la pierderea unor resurse naturale valoroase şi a biodiversităţii şi chiar la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră“, a fost una dintre concluzii. În momentul de faţă, Parlamentul European şi Consiliul negociază un acord privind directiva revizuită a calităţii combustibililor.