Forme de manifestare a alergiei nazosinusale

Un articol de: Simona Alina Strugariu - 14 Noiembrie 2009

Alergia căilor respiratorii superioare cuprinde, în general, întreg arborele respirator, în ultimii ani simptomatologia şi manifestările cunoscând schimbări semnificative, care duc la cronicizarea bolii. Aceste alergii nu pot fi abordate decât împreună cu manifestările alergice care se produc şi la nivelul sinusurilor. Cronicitatea maladiei alergice ocupă toată viaţa pacientului, cu intermitenţe, de la copil la adult, cu elemente de instabilitate şi localizări variate la acelaşi bolnav.

Una dintre principalele forme ale alergiei nazosinusale este coriza spasmodică periodică sezonieră. Cele trei simptome principale în această formă a alergiei sunt strănutul, obstrucţia nazală şi rinoreea seroasă (nasul curge apos şi este înfundat) şi au caracter sezonier. Depistarea se face rapid de către medic, iar tratamentul este uşor de reglat. Frecvenţa acestei forme clinice este în jur de 11% dintre alergici, în timp ce formele aperiodice (permanente) sunt în proporţie de 90%. Simptomele oculare sunt şi ele vizibile şi constante (ochi roşii, care lăcrimează în exces, mâncărimi ale ochilor). Pneumoalergenii responsabili (în special în ultima săptămână a lunii mai) sunt în special gramineele, care se asociază cu alergia la polenul arborilor, la plantele erbacee şi la arbuşti. Evoluţia bolii este variabilă; în mod obişnuit, manifestările clinice apar în toţi anii la o dată fixă, cu intensitate variabilă. Alergia poate dispărea brusc sau este posibil ca, în timp, să-şi piardă gravitatea şi să se stingă progresiv spre vârsta de 50 de ani. O leziune bronşică poate apărea de la început sau secundar. Un astm bronşic necesită, de obicei, mai mulţi ani pentru a apărea. Rinita alergică aperiodică nesezonieră Aceasta reprezintă o a doua formă de alergie foarte frecvent întâlnită. Boala are o simptomatologie aproape permanentă, în tot cursul anului, cele trei semne descrise mai sus sunt mai atenuate, iar manifestările oculare lipsesc. Se semnalează o evoluţie instabilă a bolii, caracterizată prin alternanţa între puseele acute, care apar în orice perioadă a anului şi faze de latenţă a bolii. Jumătate din numărul cazurilor de alergii respiratorii sunt cauzate de praful de casă. Evoluţia acestei rinite este imprevizibilă. Unii alergici nu prezintă decât manifestări sporadice, de gravitate moderată, separate între ele de intervale mari. Alţii sunt chiar incomodaţi de intensitatea puseelor. Ulterior, apare asocierea sau alternanţa cu alte lezări ale căilor respiratorii şi, în mod particular, cu astmul bronşic. La cei mai mulţi, maladia se agravează prin suprainfecţie, apar rinosinuzite acute sau cronice.