Forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult

Un articol de: Danielgrigore Filimon - 01 Septembrie 2013

În Monitorul Oficial, partea I, nr. 541 din 27 august 2013, a fost republicată Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/ 2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România.

Documentul normativ reglementează cadrul meto­do­lo­gic referitor la for­me­le de sprijin financiar acor­da­­te unităţilor de cult aparţi­nând cultelor religioase din ţa­ra noastră, recunoscute în baza Le­gii nr. 489/ 2006 privind li­ber­­tatea religioasă şi regimul ge­neral al cultelor.

Hotărârea de Guvern regle­men­­tează, printre altele, acor­da­­rea de sprijin financiar uni­tă­ţilor de cult pentru ur­mă­toa­re­le domenii: plata contri­bu­ţi­ilor privind completarea drepturilor salariale ale personalului neclerical; restaurarea şi con­servarea lăcaşurilor de cult (mo­numente istorice aparţi­nând cultelor recunoscute din Ro­mânia); construirea şi re­pa­ra­rea lăcaşurilor de cult; cons­tru­irea şi repararea sediilor ad­mi­nistrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult; amenaja­rea şi întreţinerea muzeelor cul­tural-religioase; construirea şi repararea sediilor unităţilor de învăţământ teologic, pro­pri­e­­tate a cultelor recunoscute etc.

De asemenea, documentul le­gislativ stipulează că spriji­nul financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor reli­gi­oase recunoscute din Româ­nia poate fi alocat din bugetele lo­cale ale judeţelor şi al muni­ci­piu­lui Bucureşti, precum şi din bu­getele locale ale comunelor, ora­şelor, municipiilor, sectoa­re­lor municipiului Bucureşti.

Personalul neclerical angajat în unităţile de cult bene­fi­cia­­ză de contribuţii pentru com­­ple­ta­rea drepturilor salariale numai pen­tru posturile un­de acesta îşi are funcţia de ba­ză.

Pentru obţinerea sprijinului fi­nanciar sunt necesare o serie de documente, precum: cere­rea-tip; devizul de lucrări pentru lucrările de executat; copii du­pă autorizaţia de construire pen­tru reparaţii capitale şi con­s­truc­ţii noi, după avizul elibe­rat de instituţiile specializate în domeniul patrimoniului cul­tu­­ral na­ţio­nal (în cazul monu­men­­telor istorice), precum şi du­pă avizul eliberat de Comi­sia pentru pic­tu­ră bisericească (în cazul lu­cră­ri­lor de pictură ale lăcaşurilor de cult aparţi­nând Bisericii Or­to­doxe Româ­ne); alte documente specifice ti­pu­lui de activitate; avizul cul­tu­­lui sau unităţii centrale de cult, copia certificatului de în­re­­gistrare fiscală etc.

Ajutorul financiar acordat tre­buie justificat de către bene­fi­­ciar. Justificarea sprijinului se poate face prin diferite docu­men­te justificative prezentate în copii xerox şi certificate prin a­plicarea ştampilei şi a sem­nă­tu­rii beneficiarului ajutorului fi­nanciar. Se stipulează faptul că nu sunt admise la justificare fac­turile plătite înainte de pri­mi­rea sprijinului financiar.

Religia - serviciu public esenţial

În Monitorul Oficial, partea I, nr. 548 din 29 august 2013 a fost publicată Hotărârea Gu­ver­nului nr. 647/ 2013 privind sta­bilirea serviciilor publice e­sen­ţiale la nivelul unităţilor ad­ministrativ-teritoriale. Actul nor­mativ reglementează apro­ba­­rea serviciilor publice esen­ţi­a­le fără de care unităţile admi­nis­trativ-teritoriale (aflate în si­tuaţie de criză financiară sau in­solvenţă) nu pot funcţiona. Prin sintagma servicii publice e­senţiale, actul normativ face re­ferire la acele activităţi de in­te­­res general care îndeplinesc în mod regulat şi continuu o ne­voie socială apreciată ca fiind de interes public. Între aceste ser­vicii publice esenţiale este e­nu­merată şi religia.

Potrivit anexei Hotărârii de Gu­vern, Lista serviciilor publi­ce esenţiale fără de care uni­tă­ţi­le administrativ-teritoriale, a­fla­te în situaţia de criză finan­cia­­ră sau insolvenţă, nu pot func­ţiona cuprinde: impozitele şi taxele locale; evidenţa per­soa­­nelor; iluminatul public; si­tu­aţiile de urgenţă; registrul a­gri­col; sănăta­tea; amenajarea teritoriului şi ur­­banismului; cul­tura; învăţă­mân­tul şi servi­ci­ile auxiliare pentru educaţie; re­ligia; alimen­ta­rea cu apă şi ca­nalizare; asistenţa socială; sa­lubrizarea şi gestionarea de­şe­urilor; produce­rea, transpor­ta­rea, distribuţia şi fur­nizarea e­nergiei termice în sis­tem cen­tra­­lizat şi autorizarea şi avi­za­rea transportului public ju­­de­ţean şi a transportului pu­blic lo­cal de călători.

Acelaşi act normativ stipu­lea­ză că religia figurează în rân­dul serviciilor publice e­sen­ţi­ale în limita contribuţiilor pen­tru personalul neclerical an­gajat în unităţile de cult din ţa­ră, finanţate din sume defal­ca­­te din taxa pe valoare a­dău­ga­tă pentru finanţarea cheltu­ie­­lilor descentralizate la nive­lul judeţului, aprobate prin le­gea bugetului de stat.