Francine Cousteau, ambasador al Deltei Dunării

Data: 13 Decembrie 2008

Francine Cousteau, soţia celebrului explorator francez Jacques-Ives Cousteau, va participa în prima parte a anului viitor la Tulcea, la lansarea proiectelor vitrină UNESCO pe 2009, unul dintre acestea fiind dedicat Deltei Dunării. „Din cele cinci proiecte vitrină ale UNESCO pe 2009 unul este dedicat Deltei“, a declarat, conform Agerpres, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Liviu Mihaiu, care, împreună cu ambasadorul României la UNESCO, Nicolae Manolescu, s-a întâlnit cu specialişti ai acestei instituţii în programe de Patrimoniu şi Turism Durabil. Mihaiu a menţionat că anul viitor, în martie sau aprilie, simpozionul naţional „Avem o Deltă. Cum procedăm?“ va avea loc la Tulcea. În aceeaşi perioadă, o delegaţie a Comisiei Europene va vizita Delta Dunării. Cele cinci proiecte, pregătite şi susţinute în colaborare cu agenţiile Naţiunilor Unite şi alţi parteneri vor fi considerate de diferite convenţii şi programe culturale ale sectorului ca o dimensiune afirmată a turismului, pentru a contribui, prin mobilizarea societăţii civile, la dezvoltarea durabilă a teritoriilor vizate. Proiectele vitrină ale UNESCO pentru 2009 au în vedere Delta Dunării, situl Calakmul (Mexic), Biserica Lalibela (Etiopia), situl Quang Nam (Vietnam), respectiv situl Chinguetti (Mauritania). „Pentru a pune la punct detaliile cu privire la proiectul vitrină al UNESCO pentru Delta Dunării, voi avea în ianuarie 2009 o nouă întâlnire cu reprezentanţii UNESCO, la marele eveniment care va avea loc ulterior în Deltă urmând să o avem ca invitată de onoare, bineînţeles, pe Francine Cousteau“, a spus Mihaiu. În perioada 2-4 decembrie, la evenimentul de promovare a Deltei de la Parlamentul European, Francine Cousteau a acceptat funcţia de ambasador al Deltei Dunării pe lângă toate ţările riverane fluviului, „pentru ca toată lumea să se pună de acord asupra unui cadru legal identic“. Delta Dunării, a doua deltă ca mărime din Europa, este unul dintre cele 32 de obiective româneşti incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO, cele 5.400 de specii de plante şi animale de aici plasând această zonă pe locul trei din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea, după Bariera de Corali (Australia) şi Arhipelagul Galapagos (Ecuador).