Franța vrea să schimbe în 6 luni fața Uniunii Europene

Data: 03 Ianuarie 2022

Franţa a preluat, de la Slovenia, începând de sâmbătă, preşedinţia Uniunii Europene pentru următoarele şase luni cu ambiția de a reforma Europa şi a o face „suverană” în lume. Președintele Macron va propune omologilor lui europeni o reformă a spaţiului Schengen, pentru a proteja mai bine frontierele UE în faţa migraţiei; schimbarea regulilor bugetare; o regândire a apărării blocului comunitar.

Consiliul UE reprezintă interesele celor 27 de state membre în faţa Comisiei Europene şi a Parlamentului European, iar preşedinţia Consiliului convoacă reuniunile miniştrilor, stabileşte agenda acestora şi conduce negocierile. Aşadar, timp de 6 luni, Franţa va putea promova anumite subiecte şi găsi compromisuri între cele 27 de ţări.

Preşedintele Emmanuel Ma­cron a declarat, de altfel, în me­sajul de Anul Nou, că „2022 trebuie să fie anul unei cotituri euro­pene”. Ambiţia Franţei este să facă Europa „puternică în lume, pe deplin suverană, cu libertate de alegere şi stăpână pe destinul său”.

Preşedintele francez s-a asi­gurat de sprijinul noului cancelar german Olaf Scholz, care va prezida anul acesta G7, grupul țărilor cu cele mai avansate eco­no­­mii și care, în primul său discurs de Anul Nou, a pledat și el pentru o Europă „mai suverană şi mai pu­ternică”.

De asemenea, Macron a obți­nut susți­nerea prim-ministrului italian Mario Draghi pentru reformarea cu prioritate a regulilor bugetare definite prin criteriile de la Maastricht, spre a permite cheltuieli mai mari pentru in­vestiţii, arătând că problema de a fi „pentru sau contra lui 3%”, pragul de de­ficit admis, este „depăşită”.

O problemă, însă, pentru Ma­cron este agenda politică in­ternă, mai exact alegerile din primă­vară, apreciază AFP. Opo­ziţia îl acuză deja că vrea să fo­lo­sească preşedinţia UE în scop electoral.

Preşedinţia Consiliului UE „îi oferă o platformă binevenită (lui Macron, n.r.) pentru a-şi promova bilanţul european, di­feren­ţiindu-se de unii dintre contra­candidaţi”, a explicat, pentru AFP, Claire Demesmay, de la Centrul franco-german Marc-Bloch de la Berlin.

Este a 13-a preşedinţie semes­­trială exer­citată de Franţa din 1958 și prima de după 2008 și se va suprapune cu scrutinul pre­zi­denţial de la 10 şi 24 aprilie şi cu alegerile parlamentare din iunie. „Macron nu poate să se prezinte la primul tur, la 10 apri­lie, fără să fi obţinut unele rezultate la preşe­dinţia euro­peană”, afirmă Sébastien Maillard, directorul Institutului Jacques Delors de la Paris.

Acest pariu pro-european nu este însă lipsit de risc în Franţa, una din cele mai eurosceptice ţări şi unde UE rămâne perce­pută ca fiind distantă şi biro­cratică. Numai 29% dintre fran­cezi îşi doresc o mai mare integrare europeană, comparativ cu 50% dintre italieni şi 43% dintre germani, arată un studiu publicat de „Journal du Diman­che“. (C. Z.)