Front comun româno-bulgar pentru ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii

Europarlamentarii bulgari împreună cu omologii lor români au cerut în PE ridicarea restricţiilor pentru muncitorii din cele două ţări. Membrii bulgari ai Parlamentului European cer statelor membre ale UE să ridice restricţiile impuse pentru muncitorii români şi bulgari, la trei ani de la aderarea celor două ţări la blocul european. Astfel, Kirilov şi Ivanova au prezentat în PE o declaraţie pentru strângerea de semnături în acest sens.

Europarlamentarii români şi cei bulgari au decis să facă front comun pentru a sprijini ţările pe care le reprezintă şi a pune umărul pentru ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii puse românilor şi bulgarilor. Aceştia au cerut în plenul Parlamentului European ridicarea restricţiilor pentru cele două ţări, deoarece, chiar dacă teoretic piaţa muncii este deschisă, încă mai sunt ţări care nu primesc sau primesc cu foarte mare dificultate muncitori din cele două ţări. Europarlamentarii subliniază că libertatea de mişcare a forţei de muncă reprezintă un principiu major al pieţei unice garantate prin tratatele UE, iar diferenţele făcute între cetăţenii din diferite state accentuează diviziunea din blocul european. De asemenea, ei sunt de părere că menţinerea restricţiilor împiedică exploatarea completă a oportunităţilor pentru recuperea economică a Europei. Potrivit europarlamentarilor, analizele arată că statele membre care şi-au deschis piaţa muncii au avut mai multe avantaje, decât probleme. Un sondaj Eurostat arată că nu a existat un val important de emigranţi bulgari şi români după aderare şi că 80% dintre bulgarii stabiliţi în străinătate lucrează, afirmă Focus News. Această rată de ocupare a forţei de muncă poate fi doar dorită de multe state membre ale UE, afirmă analişti citaţi de agenţia bulgară de presă. Nouă state încă menţin restricţiile Nouă state membre ale UE impun în continuare restricţii pe piaţa forţei de muncă pentru cetăţenii români, deşi au trecut mai mult de trei ani de la aderarea României la UE, măsuri similare fiind aplicate şi de alte patru state europene din afara Uniunii. Cele nouă state membre care solicită în continuare permise de muncă muncitorilor români sunt: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie şi Olanda. Cetăţenii români care doresc să lucreze în Austria au nevoie în continuare de un permis de muncă (Beschäftigungsbewilligung), care trebuie solicitat de către angajator. Începând cu 1 ianuarie 2008, Austria şi-a deschis piaţa muncii pentru cetăţenii noilor state membre ale UE, inclusiv România şi Bulgaria, pentru 50 de grupe de meserii. Potrivit noilor reglementări, se pot elibera aprobări de muncă în domeniul construcţiilor, industriei auto sau pentru bucătari şi ospătari. Pentru ca un cetăţean român să obţină permisul de muncă în Belgia, este necesar ca un angajator din această ţară să înainteze autorităţilor competente o cerere pentru a obţine autorizaţia de muncă pentru cetăţeanul în cauză. Odată ce autorizaţia de ocupare este obţinută de către angajator, lucrătorul va obţine, şi el, permisul de muncă. "Românii vor beneficia de o "procedură accelerată şi simplificată" de obţinere a permisului de muncă (5 zile) în cazul în care vor să ocupe un loc de muncă într-una dintre funcţiile declarate "critice", respectiv pentru care piaţa belgiană a muncii este în imposibilitatea de a satisface oferta de locuri de muncă. Meseriile considerate "critice", pentru care se caută forţă de muncă străină, sunt oferite în patru mari regiuni: Valonia (respectiv 90 de meserii), Flandra (113), Comunitatea germanofonă (53) şi Bruxelles (52)", anunţă reţeaua serviciilor publice de ocupare europene. Cetăţenii români care doresc să lucreze în Franţa trebuie să obţină în prealabil o autorizaţie de muncă. Franţa a liberalizat însă accesul cetăţenilor statelor Uniunii Europene pe piaţa muncii, inclusiv în cazul României, pentru încă 150 de profesii şi meserii, în domenii precum construcţii, comerţ, agricultură, electricitate şi electronică, transporturi, logistică şi turism, industria uşoară, industria de prelucrare a lemnului, informatică, cercetare, sistemul bancar şi al asigurărilor, comerţ, servicii casnice şi sănătate.