Furtul de codru, monitorizat mai atent de autorităţi

▲ Ultimii ani au reprezentat poate cea mai neagră perioadă în ceea ce priveşte defrişările haotice şi ilegale de păduri din ţara noastră ▲ Specialiştii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale au înţeles că trebuie pus la punct, în cel mai scurt timp, un plan de combatere a tăierilor ilegale de arbori şi, respectiv, de împădurire ▲ Astfel că, MAPDR a elaborat Planul Naţional de Combatere a Tăierilor Ilegale de Arbori, un document în care sunt prezentate cauzele care duc la defrişările pădurilor ţării, cât şi metodele de combatere eficientă a acţiunilor de acest tip ▲ Deşi planul a fost întocmit abia în acest an, despre astfel de acţiuni s-a discutat şi în anii trecuţi, când s-au efectuat împăduriri şi s-au luat măsuri de combatere a defrişărilor ilegale de arbori ▲

Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică, potrivit cărora la finele anului 2006 fondul forestier înregistra o timidă creştere de 0,6 procente faţă de perioada similară a anului 2005, şi asta în contextul în care nu exista o strategie pusă la punct în acest sens, ne face să dăm crezare, cel puţin o perioadă, intenţiei nobile a autorităţilor centrale de reîmpădurire a ţării, astfel încât să respirăm un aer mult mai curat, să scăpăm de temerea că în unele zone ale ţării casele ar putea aluneca la vale tocmai din cauza tăierii haotice şi rău intenţionate a arborilor. În aceeaşi ordine de idei, Ministerul Agriculturii intenţionează să limiteze tăierile ilegale prin implementarea unui soft care va facilita monitorizarea traseului urmat de masa lemnoasă de la ocoalele silvice la firmele de prelucrare. Potrivit MAPDR, sistemul va deveni utilizabil din luna ianuarie a anului următor, când toate direcţiile silvice vor folosi sistemul de monitorizare. Defrişările, asociate cu faptele de corupţie Potrivit Planului naţional de combatere a tăierilor ilegale de arbori, se poate vorbi de activităţi ilegale în domeniul forestier atunci când lemnul este pus în valoare, tăiat, transportat, prelucrat şi/sau comercializat în contradicţie cu reglementările în vigoare. Se poate vorbi de tăieri ilegale de arbori nepuşi în valoare, de tăieri de arbori puşi în valoare cu încălcarea prevederilor legale, nerespectarea prevederilor legale cu privire la exploatarea lemnului sau de nerespectarea prevederilor legale cu privire la transportul, prelucrarea şi comercializarea lemnului. În cazul tăierilor de arbori puşi în valoare cu încălcarea prevederilor legale, se disting următoarele situaţii: - nerespectarea restricţiilor la punerea în valoare a masei lemnoase în arii protejate; - punerea în valoare a masei lemnoase fără a respecta prevederile amenajamentului sau în baza unui amenajament întocmit necorespunzător; - nerespectarea restricţiilor la punerea în valoare a masei lemnoase din specii protejate (cireş); - subestimarea calitativă şi cantitativă a masei lemnoase puse în valoare. În aceeaşi categorie a activităţilor ilegale în domeniul forestier se încearcă eliminarea evaziunii fiscale generate de efectuarea de acte de comerţ ilegale cu material lemnos, limitarea acţiunilor de fals şi uz de fals asociat cu activităţile ilegale din domeniul forestier (amenajarea pădurilor, punerea în valoare, tăiere, transport, prelucrare, comercializare), precum şi înlăturarea muncii „la negru“. Potrivit celor scrise în respectivul plan ministerial, caracterul foarte grav al activităţilor ilegale menţionate este dat şi de faptul că acestea „se pot asocia cu fapte de corupţie“. Legile interpretabile poartă o mare vină în cazul uciderii „aurului verde“ Foarte multe familii nevoiaşe, în special cele care locuiesc în zone izolate din vecinătatea pădurilor, se încălzesc în anotimpul rece cu buşteni tăiaţi ilegal sau chiar găsesc o sursă de venit din tăierea copacilor şi vânzarea acestora unor terţe persoane, de multe ori având chiar complicitatea pădurarilor, fapte descoperite deseori de direcţiile silvice şi făcute publice. Cu toate acestea, însă, afacerile mari cu lemn au încolţit în urma interpretării abuzive a unor legi sau chiar a interpretabilităţii unor acte normative întocmite cu neglijenţă. Astfel, se arată cu degetul modul de aplicabilitate şi textul ambiguu al celebrei legi 18 din 1991, când s-a acceptat, printre altele, punerea în posesie în baza declaraţiilor cu martori şi fără executarea unor lucrări de cadastru. De asemenea, legea nr. 1 din 2000 a fost arătată cu degetul de reprezentanţii ministerului, întrucât s-a constatat punerea în posesie scriptică, fără a se face delimitarea la teren şi, mai grav, s-au schimbat amplasamentele în contextul „punerii în posesie preferenţiale“. Cauzele care au adus pădurea în pragul colapsului pot continua, de la indolenţa autorităţilor locale la angajaţii direcţiilor silvice. Pentru combaterea acestor fenomene şi pentru redresarea fondului forestier din ţara noastră s-a întocmit o listă de măsuri pe care ministerul doreşte să o impună prin modificarea Codului Silvic, în vederea definirii exacte a infracţiunii de tăiere fără drept de arbori şi de defrişare ilegală a pădurii, separarea administrării de proprietate şi reglementarea aspectului amenajamentului silvic, promovarea unei noi legi privind contravenţiile silvice (corelarea pedepselor cu gravitatea faptei, concizia textului de lege şi simplificarea procedurilor de aplicare a sancţiunilor şi armonizarea legislaţiei existente privind administrarea pădurilor. Traseul masei lemnoase, urmărit cu ajutorul unui soft Un alt punct vulnerabil îl constituie, în opinia ministerului, ineficacitatea instituţională şi numărul mic de personal cu atribuţii de control, fapt ce va duce la mărirea numărului de personal din cadrul inspectoratelor de regim silvic şi de vânătoare cu 738 de posturi. De asemenea, pentru eficientizare, vor fi organizate cursuri de perfecţionare şi se va crea un centru naţional de pregătire şi perfecţionare în domeniul forestier. Mai mult, se urmăreşte o bună cooperare intersectorială, dar şi interinstituţională, iar sediile vor fi dotate cu echipament, vehicule de teren, cotă de carburant şi chiar elicopter. Ministerul Agriculturii intenţionează să limiteze tăierile ilegale şi prin implementarea unui soft care va facilita monitorizarea traseului urmat de masa lemnoasă de la ocoalele silvice la firmele de prelucrare. Potrivit MAPDR, sistemul va deveni utilizabil din luna ianuarie a anului următor, când toate direcţiile silvice vor folosi un astfel de soft. ▲ Statisticile arată o pădure îmbătrânită Potrivit datelor furnizate de MAPDR, suprafaţa împădurită a României este reprezentată de 6,38 mil. ha, din care proprietate de stat 4,2 mil. ha, reprezentând, în procente, 26,7% din suprafaţa ţării, cu 2,6 procente mai puţin decât media europeană. Raportată la numărul de locuitori, putem vorbi de o suprafaţă de 0,33 ha/ locuitor. Fondul forestier este reprezentat astfel pe forme de relief: • Munte 51,9% • Deal 37,2% • Câmpie 10,9%. În ceea ce priveşte gradul de vârstă, aprecim că pădurea românească este una îmbătrânită, 35 % încadrându-se în clasa de vârstă de peste 60 de ani, 15 procente fiind chiar mai bătrână de 100 de ani. Potrivit ministerului, suprafaţa pusă în posesie este de 2.177.100 ha: - Comune, oraşe, municipii = 810.500 ha - Persoane fizice = 695.000 ha, din care - 357.000 ha prin aplicarea Legii nr. 18/1991; - 338.000 ha prin aplicarea Legii nr. 1/2000. - Foste forme asociative = 507.600 ha - Instituţii de cult şi învăţământ = 164.000 ha Suprafaţa pădurilor brăcuite (rărite) prin tăieri ilegale este estimată la 95.077 ha, iar suprafaţa de pădure tăiată ras prin tăieri ilegale este evaluată la 32.524 ha. ▲ Suprafaţa împădurită, în creştere cu 8% în 2006, faţă de 2005 Potrivit datelor statistice făcute publice de Institutul Naţional de Statistică, suprafaţa fondului forestier, la 31 decembrie 2006, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2005, a înregistrat o creştere cu 0,6%. Volumul de masă lemnoasă recoltată, de pe suprafeţele de pădure destinate agenţilor economici şi de pe suprafeţele de pădure destinate pentru aprovizionarea populaţiei, conform reglementărilor legale, a înregistrat o creştere nesemnificativă, sub 0,1%. Suprafaţa parcursă cu tăieri, de pe care s-a recoltat masa lemnoasă, a înregistrat o creştere cu 3,1%. Un lucru îmbucurător îl reprezintă suprafaţa împădurită care, prin plantarea puieţilor forestieri, a înregistrat o creştere cu 8,0%. Vânzările de produse forestiere, la beneficiari interni şi la export, au înregistrat creşteri la puieţii forestieri şi ornamentali din pepinierele silvice (+66,4%) şi la fructele de pădure (+2,9%) şi scăderi la seminţele forestiere (-24,5%), răchită (-25,8%) şi la pomii de iarnă (-63,3%).